„Artiștii și arta reprezintă o formă de a reacționa, pentru reușita acesteia nu trebuie să uităm de unde am plecat și să nu uităm unde am ajuns. Arta celui care emigrează este arta celui care se gândește la România, în timp ce știe ce va face în următorii săi ani de muncă. Într-o lume în care ne este tot mai greu să distingem între ceea ce este mai dăunător, să respingem nația pe care o reprezentăm sau să alegem să o utilizăm în beneficiul propriu, menirea artistului nu se poate finaliza prin epuizarea creației sale. Și de aceea condiția emigrantului trebuie să devină treaba de căpătâi a artistului „diasporean”. Curajul său este să aleagă să nu se uite în altă parte, chiar cu riscul de a opta, la ora creației, pentru teme care nu sunt mereu înțelese de public. Dezinformarea corupe adevărul și ne face confuzi. Deseori, aceasta este modalitatea prin care anumite medii de comunicare își invită publicul să-i cunoască pe românii din diaspora. Să trăiești într-o altă țară nu e gratis“ a subliniat scriitoarea.
Păstrarea și evidențierea obiceiurilor și tradițiilor românești, o prioritate
„Tocmai de aceea, artiștii trebuie să fie cei care susțin comunitatea, să lucreze la demnitatea unei comunități, stabilind unde se pun acele linii peste care nu se poate trece, atunci când este vorba despre demnitatea unui popor. Vorbim de contextul unei lumi în continuă schimbare și într-o globalizare accelerată. Tocmai de aceea, păstrarea și evidențierea obiceiurilor și tradițiilor românești, atât în comunitățile din diaspora, cât și în țările noastre de reședință a devenit o prioritate culturală esențială. Practicile culturale pe care noi le-am moștenit de-a lungul generațiilor, nu numai că ne îmbogățesc și ne definesc identitatea culturală, dar pot, de asemenea, să contribuie semnificativ la un dialog cultural global pe care noi să-l stabilim și la o înțelegere reciprocă“, a completat Laura Cătălina Dragomir.
Vezi emisiunea completă:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
