Romfilatelia și Poșta Română anunță introducerea în circulație, vineri, a emisiunii de mărci poștale 'Canonizarea doamnei Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Constantin Brâncoveanu'.
Romfilatelia și Poșta Română adaugă tematicii spiritualității și istoriei Bisericii Ortodoxe Române o nouă emisiune de mărci poștale intitulată Canonizarea Doamnei Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Constantin Brâncoveanu. Emisiunea, ce are în componență două timbre și un plic „prima zi”, va intra în circulație vineri, 14 august 2026.
Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, reprezintă un model de femeie și mamă creștină – puternică, echilibrată și profund devotată familiei sale și neamului românesc. În ședința de lucru din 1 iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august.
Proclamarea locală a canonizării Sf. Maria Brâncoveanu va avea loc duminică, 16 august 2026, la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, cunoscută și ca Marica, a fost o personalitate feminină remarcabilă, mamă a 11 copii și soție devotată a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
Căsătorită la o vârstă foarte fragedă, a știut să se ridice la nivelul cerințelor statutului de Doamnă a Țării Românești. În ciuda dramei personale trăite prin martiriul soțului și al celor patru fii ai săi, ea a rămas demnă și neclintită în credință și în datoria față de țară.
Provenită dintr-o familie boierească influentă, cu tatăl postelnic și bunicul domnitor, Marica s-a căsătorit în 1674 cu Constantin Brâncoveanu, un tânăr educat, bogat și cu origini nobile. La vârsta de 13-14 ani, și-a asumat cu maturitate rolul de soție și gospodină, aducând pe lume 11 copii, pe care i-a crescut cu grijă și înțelepciune. A devenit partener de nădejde al domnitorului, administrând averile familiei și controlând rețeaua întinsă de moșii și investiții.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu, o epocă de pace și înflorire culturală
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Țara Românească a cunoscut o epocă de pace și înflorire culturală. Doamna Maria a fost prezentă și implicată activ în gestionarea moșiilor, supravegherea ctitoriilor și asigurarea bunei gospodăriri a domeniilor domnești. Vizita personal moșiile, răsplătea vrednicia și sancționa abuzurile, fiind respectată și temută de toți. În 1706, într-un act de curaj fără precedent, i s-a adresat direct sultanului pentru a proteja averile familiei din Istanbul, obținând și aprobarea acestuia.
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a sprijinit activ ctitoriile religioase, fie prin ridicarea unor lăcașuri noi, fie prin restaurarea celor vechi. Printre ctitoriile în care figura ca ocrotitoare se numără Biserica „Sf. Nicolae Dintr-o zi” și Mănăstirea Surpatele. Totodată, a încurajat educația și cultura, susținând școli, tipografii și biblioteci. A sprijinit tipărirea de cărți în mai multe limbi și dezvoltarea artelor, punând bazele stilului brâncovenesc. Împreună cu domnitorul, a creat o epocă de lumină spirituală și culturală.
Destinul tragic al Brâncovenilor
Anul 1714 a fost cel mai greu din viața Doamnei Maria. După mazilirea lui Brâncoveanu, familia a fost dusă în surghiun, iar Constantin și cei patru fii au fost martirizați la Constantinopol pentru că au refuzat să renunțe la credința ortodoxă. Marica a fost martora cumplitei jertfe, dar nu s-a lăsat doborâtă. Rămasă în viață, a fost întemnițată, jefuită și surghiunită, dar a rămas tare în credință, înțelegând suferința ca pe o cruce rânduită de Dumnezeu.
După trei ani de exil, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu s-a întors în țară și a început lupta de recuperare a trupului martirizat al soțului său. În 1720 a reușit să aducă în taină moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu în Biserica „Sf. Gheorghe-Nou” din București, unde le-a așezat sub o lespede neinscripționată, păstrată în anonimat două secole. O candelă donată discret cu o inscripție simplă a fost singurul semn al prezenței voievodului în acel loc.
Până la sfârșitul vieții, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a continuat să reconstruiască ce mai rămăsese din moștenirea Brâncovenilor, având grijă de nepotul ei Constantin și asigurându-i viitorul. A încheiat cu demnitate și credință un destin excepțional, fiind una dintre cele mai vrednice femei din istoria noastră. Retrasă adesea la Mănăstirea Surpatele, a trăit ultimii ani în rugăciune, lăsând în urmă o moștenire de credință, cultură și jertfă ce dăinuie peste veacuri.
Imaginile de pe marca poștală
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei este redată icoana de canonizare, realizată de pictorii pictorii Răzvan și Mihaela Bădescu și face parte din patrimoniul Patriarhiei Române.
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 21 lei este redat portretul Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, pictură tempera cu emulsie de ou pe pânză, 50/60 cm, anul 2018, realizată de iconograf Marieta Rotariu, membră a Asociației Femeilor Ortodoxe Române „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” a Parohiei „Sfântul Grigorie Teologul și Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” din Schiedam/Rotterdam, Țările de Jos.
Pe plicul prima zi sunt ilustrate lalele ce poartă numele Doamnei Maria Brâncoveanu.
Tulipa: Doamna Maria Brâncoveanu este unica lalea cu nume românesc. Din 10 octombrie 2018 este înregistrată în Nomenclatorul de specialitate a Asociației Regale a Cultivării Plantelor cu Bulbi.
Este clasificată în Grupul Triumf, cu rezumat culoare: roșie 46B cu margine galbenă 12A și înălțime 50 cm. Este rezultatul încrucișării între speciile Groenland și Princess Victoria.
„Laleaua roşie cu margine galbenă 02KTK8431”, simbol al sângelui Martirilor Brâncoveni, a inimii însângerate a Sfintei Doamne și a coroanei ce a purtat-o cu atâta demnitate a primit numele „Doamna Maria Brâncoveanu”.
Laleaua a fost botezată la Biserica Ortodoxă Română a Asociației Femeilor Române Ortodoxe Doamna Maria Brâncoveanu spre cinstirea Doamnei Maria Brâncoveanu (1661-1729) în data de 25 martie 2018 de Preot Protopop dr. Ioan Dură.
Romfilatelia mulțumește Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru Înalta Rezoluție și Binecuvântare, domnului Răzvan Mihai Clipici, Consilier patriarhal și Director al Sectorului Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale, Părintelui Emil Cărămizaru, Parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou din București și doamnei Elena de Chiara, Vice-președinte al Asociației Femeilor Ortodoxe Române „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” a Parohiei „Sfântul Grigorie Teologul și Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” din Schiedam/Rotterdam, Țările de Jos, pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.