Chiar dacă prețurile carburanților au înregistrat unele dintre cele mai puternice creșteri din ultimii ani, românii au consumat, în mod paradoxal, mai mult, potrivit unei analize a președintelui AEI, Dumitru Chisăliță.
„La prima vedere, datele INS privind vânzările de produse petroliere la pompa din martie 2026 par să contrazică una dintre cele mai cunoscute reguli economice, atunci când prețurile cresc, consumul scade. În România s-a întâmplat exact invers. Prețul benzinei și al motorinei a înregistrat una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii ani, însă volumele livrate către piață au crescut puternic, în special la motorină.
Pentru mulți observatori aceasta poate părea o anomalie sau chiar un paradox. În realitate, datele sugerează mai degrabă un comportament economic perfect rațional într-o perioadă de incertitudine, în care anticiparea unor costuri mai mari în viitor a devenit mai importantă decât nivelul efectiv al prețului din prezent.
O lună de scumpiri fără precedent
„Între februarie și martie 2026, prețul mediu al benzinei a crescut de la 7,97 lei/litru la 8,97 lei/litru, adică cu aproximativ 12,5%. La motorină, creșterea a fost și mai puternică: de la 8,20 lei/litru la 9,81 lei/litru, respectiv aproape 20% într-o singură lună.
Raportat la martie 2025, prețurile au crescut semnificativ, benzina urcând de la 7,21 lei/l la 8,97 lei/l (+24,4%), iar motorina de la 7,56 lei/l la 9,81 lei/l (+29,8%), ceea ce indică majorări puternice într-un interval de un an. În mod normal, asemenea majorări ar trebui să genereze o reducere a cererii. Nu s-a întâmplat acest lucru”, a mai punctat analistul.
De ce a crescut consumul, deși prețurile au urcat vertiginos?
„Consumul a crescut odată cu prețurile. La benzină, consumul a urcat de la 140,3 mii tone în februarie 2026 la 152,0 mii tone în martie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 8,4%. La motorină, saltul a fost spectaculos: de la 386,2 mii tone la 467,8 mii tone, respectiv peste 21%. Comparativ cu martie 2025, consumul de benzină este mai mare cu peste 17%, iar cel de motorină cu aproximativ 6%.
Așadar, piața nu doar că nu a reacționat negativ la scumpiri, ci a absorbit volume suplimentare exact în momentul în care carburanții deveniseră semnificativ mai scumpi”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
O parte importantă a explicației vine din creșterea mobilității. Odată cu venirea primăverii, traficul și activitatea economică s-au intensificat, iar kilometrii parcurși au crescut cu aproximativ 8-10% față de luna februarie: „Această evoluție explică aproape integral majorarea consumului de benzină. În cazul autoturismelor și al vehiculelor ușoare, relația dintre distanțele parcurse și volumele de carburant consumate rămâne relativ stabilă. Cu alte cuvinte, românii au circulat mai mult în martie 2026 și au consumat mai multă benzină”, a mai spus președintele AEI.
Motorina spune, însă, o poveste diferită
„Adevărata surpriză apare la motorină”, a punctat Dumitru Chisăliță.
„Dacă parcursurile au crescut cu aproximativ 9%, iar consumul de motorină a crescut cu peste 21%, rămâne un decalaj de peste 10 puncte procentuale care trebuie explicat. Această diferență este prea mare pentru a fi atribuită exclusiv traficului suplimentar.
Mai mult, dacă aplicăm creșterea medie a mobilității asupra consumului din februarie 2026, rezultatul teoretic pentru martie ar fi în jur de 420-425 mii tone de motorină. Realitatea a fost însă de aproape 468 mii tone. Diferența de aproximativ 45-50 mii tone reprezintă o cantitate suficient de mare pentru a sugera existența unor factori suplimentari”, se arată în analiza acestuia.
Frica de scumpiri poate genera consum suplimentar
Dumtiru Chisăliță a explicat că un argument în creșterea consumului de motorină se bazează și pe așteptările oamenilor privind viitorul. Astfel, într-un context în care sunt anticipate noi creșteri de prețuri, comportamentele oamenilor se schimbă.
„Economia funcționează nu doar pe baza prețurilor actuale, ci și pe baza așteptărilor privind viitorul. În momentul în care actorii economici anticipează noi majorări de prețuri, comportamentul lor se schimbă. Transportatorii își umplu rezervoarele. Companiile cu facilități proprii de stocare își măresc rezervele.
Operatorii agricoli și-au constituit stocuri înaintea campaniilor de primăvară. Constructorii și-au securizat necesarul pentru lucrările care urmează. Toate aceste decizii sunt perfect raționale atunci când piața percepe că prețurile vor continua să crească. În asemenea situații, scumpirea nu reduce imediat cererea. Uneori o amplifică temporar.
Motorina este combustibilul economiei reale. Spre deosebire de benzină, motorina nu este consumată în principal de populație. Ea alimentează transportul de mărfuri, agricultura, construcțiile, industria si serviciile logistice.
Aceste sectoare au o elasticitate foarte redusă la preț pe termen scurt. Un camion nu poate renunța la o cursă pentru că motorina este mai scumpă. Un fermier nu poate opri lucrările agricole pentru câteva săptămâni în așteptarea unor prețuri mai mici. Un constructor nu poate suspenda un șantier din cauza unei variații lunare a carburantului. De aceea, consumul de motorină este mult mai puțin sensibil la preț decât sugerează modelele teoretice simple”, a adăugat acesta.
„Martie 2026 nu reflectă doar carburant ars în motoare, ci mai mult carburant mutat în rezervoare”
Datele arată că, deși scumpirea carburanților ar fi trebuit să tempereze consumul, în realitate economia a rămas activă, iar creșterea cererii reflectă atât intensificarea activității economice și a mobilității, cât și comportamente de stocare și achiziții preventive generate de așteptările unor noi majorări de preț.
„O parte a creșterii provine din intensificarea traficului, relansarea activităților sezoniere, începerea lucrărilor agricole si accelerarea construcțiilor. O altă parte provine aproape sigur din acumularea de stocuri și din cumpărările preventive. Cu alte cuvinte, martie 2026 nu reflectă doar mai mult carburant ars în motoare, ci și mai mult carburant mutat în rezervoare.
Privite superficial, datele din martie 2026 par să contrazică logica economică. În realitate, ele confirmă un fenomen bine cunoscut, atunci când creșterea prețurilor este percepută ca fiind doar începutul unui val de scumpiri, consumatorii și companiile tind să își devanseze achizițiile.
Benzina urmează aproape perfect evoluția mobilității și a parcursurilor. Motorina însă transmite un mesaj mai complex. Creșterea spectaculoasă a volumelor nu poate fi explicată doar prin trafic sau activitate economică, ci indică și un comportament de protecție împotriva unor costuri viitoare și o consolidare a stocurilor.
Din această perspectivă, martie 2026 nu reprezintă un paradox al pieței carburanților. Dimpotrivă, este o demonstrație a faptului că, în perioade de incertitudine, anticipațiile privind viitorul pot deveni mai puternice decât semnalul transmis de prețurile prezentului. În loc să reducă cererea, scumpirea accelerată a determinat o parte importantă a pieței să cumpere mai mult și mai repede. Acesta este, probabil, cel mai important mesaj pe care îl transmit cifrele lunii martie 2026”, a conchis președintele AEI, Dumitru Chisăliță, în cea mai recentă analiză.