Întâlnire secretă la nivel înalt în Parlament: președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-ar fi văzut în ascuns cu premierul demis Ilie Bolojan, chiar înaintea unei decizii cruciale pe legea integrității. Avocatul Toni Neacșu trage un semnal de alarmă și cere explicații publice urgente, acuzând o situație de o gravitate fără precedent.
Update: Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu, cere clarificări urgente legate de întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu.
„Scopul și durata vizitei, doamnă judecător și mare profesor de drept!
Mai avusese și Klaus Iohannis o fostă consilieră care odată ajunsă judecător la CCR se mai ducea pe la Cotroceni să se consulte cu el. Acum repetați dvs figura?
Se impun clarificări urgente legate de această întâlnire. Atât din partea dvs cât și a lui Ilie Bolojan! El v-a chemat? Dvs v-ați dus neinvitată? Cu ce scop? Ce ați discutat? Nu este, totuși, vorba de o întâlnire accidentală în piață.
Iar CCR în vremurile noastre nu se bucură tocmai de cea mai bună imagine sau credibilitate. Și nu întâmplător“, a scris europarlamentarul Georgiana Teodorescu pe Facebook.
Update: Deputatul PSD Mihai Fifor solicită Curții Constituționale a României (CCR) să lămurească în ce împrejurări s-a produs o întâlnire între premierul interimar Ilie Bolojan și președintele CCR, Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în condițiile în care, adaugă acesta, peste trei zile Curtea urmează să reia dezbaterile cu privirea la sesizările de neconstituționalitate privind Legea integrității.
'Potrivit informațiilor apărute astăzi în presă, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, președintele PNL, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc cu numai trei zile înainte ca CCR să reia dezbaterea asupra Legii integrității. Legea a fost atacată printr-o sesizare comună a 27 de senatori PNL și USR și, separat, de președintele Nicușor Dan. În ce stat de drept din Uniunea Europeană se mai poate întâmpla așa ceva? România alunecă tot mai grav pe panta diluării oricărei idei de respectare a legii, a separației puterilor în stat și a independenței instituțiilor fundamentale. Curtea Constituțională trebuie să lămurească public în ce împrejurări a fost organizată această întâlnire și, mai ales, care au fost temele discutate. Nu prin 'surse'. Nu prin explicații strecurate presei. Oficial', a scris Mihai Fifor, vineri, într-o postare pe Facebook.
Parlamentarul PSD adaugă că problema nu este că doi demnitari au stat de vorbă, ci ține de 'momentul, locul și poziția instituțională a celor implicați'.
'Vorbim despre președinta Curții Constituționale, cu numai trei zile înaintea unei decizii importante, și despre liderul PNL, partid ai cărui senatori se numără printre autorii sesizării aflate pe masa judecătorilor constituționali. Iar discuția a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, la rândul său unul dintre liderii PNL. Este enorm. Nu știm ce s-a discutat acolo și nici nu trebuie să inventăm. Dar tocmai de aceea sunt necesare explicații. Cine a solicitat întâlnirea? De ce a avut loc tocmai acum și în acest cadru? A fost abordată, direct sau indirect, sesizarea asupra căreia Curtea urmează să se pronunțe luni? Sunt întrebări legitime, iar opinia publică are dreptul la răspunsuri clare', a afirmat Fifor.
Potrivit acestuia, într-un stat de drept nu este suficient ca independența și imparțialitatea instituțiilor să fie proclamate.
'Ele trebuie să fie vizibile, credibile și dincolo de orice suspiciune rezonabilă. Cu atât mai mult atunci când vorbim despre Curtea Constituțională, arbitrul constituțional al statului. De aceea, tăcerea nu este o opțiune. CCR trebuie să explice imediat și fără echivoc ce s-a întâmplat. Pentru că România este încă un stat de drept. Sau, cel puțin, ar trebui să fie', a mai afirmat deputatul social democrat Mihai Fifor.
Curtea Constituțională a amânat pentru 17 august pronunțarea asupra sesizărilor formulate față de legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Președintele Nicușor Dan arată în sesizarea pe această temă publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale că, prin conținutul său normativ, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Este criticată claritatea normativă și legalitatea sancțiunii, cu privire la sintagma 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți', regăsită în textul legii trimis spre promulgare președintelui.
'Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la 'soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți', sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv - durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) și alineat (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul', se evidențiază în sesizare.
O sesizare asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută și de mai mulți senatori liberali și ai USR.
Update:
Într-o intervenție telefonică la România TV, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a comentat subiectul alături de jurnalistul Silviu Mănăstire.
„Nu este normală deoarece, constituțional, aceste două persoane au atribuții prevăzute în Constituție. Nu au ce discuta în birouri pe nu știu unde, pentru că nu este niciun raport de subordonare între Curtea Constituțională și Guvern. În al doilea rând, domnul Bolojan este un prim-ministru demisionar. Despre ce să vorbească?
Are de condus problemele curente ale țării, nu alte povești. Nu știu dacă chiar s-au întâlnit sau nu, dar dacă au făcut-o, nu este în regulă, pentru că nu e treaba lor să se întâlnească și să discute. Ei discută instituțional“, a spus Augustin Zegrean.
„Dumneavoastră v-ați întâlnit în cadru privat, informal, cu foștii premieri pe care i-ați prins în mandatul dumneavoastră, poate cu șeful statului? Ați avut asemenea șuete, asemenea întâlniri?”, a întrebat Silviu Mănăstire.
„Cred că toată țara o știe. Eu aveam întâlniri cu presa la scări, acolo, în fiecare dimineață. Mă așteptau la scări la sosire și la plecare de la Curte. Asta era toată relația mea cu lumea din afara Curții.
Cu prim-ministrul sau cu președintele m-am întâlnit numai instituțional. Au fost câteva conferințe organizate de Curtea Constituțională, unde eram obligat să-i invit și pe ei. Uneori au venit, alteori nu. În rest, nu am avut niciun fel de discuții prin birouri.
Domnul Băsescu a fost o dată invitat la Curtea Constituțională, dar nu în biroul meu, ci în Camera de Consiliu, unde erau toți judecătorii prezenți.
Domnul Iohannis, la fel, a fost și el invitat o dată la noi. Chiar la început a cerut dumnealui să ne întâlnim. Pe urmă, am cerut noi să ne întâlnim cu dumnealui la Cotroceni, dar acolo întâlnirea a eșuat pentru că se înregistra totul și judecătorii nu au vrut să vorbească dacă se înregistrează. Și asta a fost tot”, a spus Augustin Zegrean.
„Mai am o singură mențiune. Să nu uităm totuși că președinta Curții are un singur vot la ședințele Curții, așa că nu știu ce mare lucru ar putea rezolva împreună”, a spus Augustin Zegrean.
„A rezolvat, pentru că, din informațiile noastre, și-a luat în lectură dosarul lui Dominic Fritz, dosarul ANI”, a spus Silviu Mănăstire.
Știrea inițială:
Potrivit unor informații pe surse, premierul demis Ilie Bolojan ar fi avut o întâlnire, vineri, în biroul lui Mircea Abrudean din Parlamentul României, cu Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, avocatul Toni Neacșu avertizează că astfel de întâlniri reprezintă o „problemă“, mai ales că judecătorii Curții Constituționale urmează să dea o decizie, luni, pe legea integrității.
„Curtea Constituțională are obligația să explice public, oficial, contextul și conținutul discuției dintre președintele ei Simina Tănăsescu și premierul Ilie Bolojan.
Astfel de întâlniri pe ascuns și neanunțate ar fi o problemă oricum, cei din CCR sunt totuși judecători și au o obligație de rezervă și de limitare a expunerii publice, însă în contextul special de acum nu mai e vorba doar despre simple suspiciuni.
Ilie Bolojan este președintele partidului care a formulat sesizarea pe legea integrității și pe care doamna președinte, alături de ceilalți judecători, trebuie să o rezolve luni. Mai mult, în acea sesizare, Simina Tănăsescu este judecător raportor, adică și-a format și și-a expus părerea asupra soluției pe care ar trebui să o ia CCR și pe care va încerca să o impună și în fața celorlalți judecători“, avertizează Toni Neacșu.
Foto: Agerpres
Miza biroului din Parlament: Întâlnire directă cu reclamanții din dosarul CCR
De asemenea, avocatul precizează că și locul în care ar fi avut loc întâlnirea reprezintă o problemă, deoarece este vorba de biroul liderului parlamentarilor PNL, cei care au reclamat la CCR legea integrității.
„Biroul lui Mircea Abrudean, unde a avut loc întâlnirea, este biroul liderului politic al parlamentarilor PNL, reclamanți în dosarul de luni.
Deci, în concret, doamna președinte a CCR s-a întâlnit pe ascuns cu reclamanții a căror cerere o va judeca luni.
Doamna președinte Simina Tănăsescu este într-o situație mai flagrantă și decât întâlnirea de la Untold dintre judecătoarea de Cluj cu patronul societății pe care urma să o judece. Aceea cel puțin a fost în ochii tuturor“, a conchis avocatul Toni Neacșu.
PNL și USR au sesizat CCR în legătură cu legea integrității
Reamintim că senatorii USR şi PNL au sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu cele două articole considerate neconstituționale ce au fost introduse de PSD și AUR în legea ANI, o reglementare de care depind aproape 800 de milioane de euro din PNRR.
Demersul are drept scop obţinerea garanţiei că noua lege a integrității corespunde rigorilor constituţionale şi că, astfel, Comisia Europeană va considera îndeplinit corect jalonul din PNRR aferent, arată USR.
Sesizarea trebuia discutată la 12 august, însă ulterior a fost amânată pentru data de 17 august.
În paralel, și Nicușor Dan a contestat legea ANI la Curtea Constituțională a României.