În cadrul noului Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, o noutate esențială este faptul că respectarea statului de drept devine o condiție fundamentală pentru accesarea tuturor fondurilor europene.
Includerea explicită a acestei condiții ca prag obligatoriu pentru accesarea fondurilor europene poate fi interpretată ca o formă de presiune asupra Ungariei, care în ultimii ani a avut frecvent poziții diferite în Consiliul UE, în special privind sprijinul financiar acordat Ucrainei. În cadrul negocierilor pentru noul cadru financiar au existat mai multe controverse cu mai mulți comisari europeni și europarlamentari. Aceștia au criticat atât lipsa de transparență a procesului, cât și centralizarea deciziilor în jurul Ursulei von der Leyen.
Respectarea statului de drept, condiție esențială pentru accesarea fondurilor UE
Acest principiu se aplică mai ales în cadrul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat, care vor reprezenta fundamentul investițiilor și reformelor în statele membre ale UE.
Statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale vor fi astfel condiții obligatorii pentru orice finanțare primită din bugetul UE. Acest lucru înseamnă că orice investiție sau proiect sprijinit de Uniune trebuie să fie însoțit de angajamentul clar că respectă normele democratice, transparența și responsabilitatea publică.
Pentru prima dată, Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat vor integra mecanisme care să asigure că statul de drept nu este doar un ideal declarativ, ci un criteriu concret, care va influența accesul la fonduri. Aceste planuri vor veni cu o serie de condiții clare și garanții care să asigure cheltuieli responsabile și o monitorizare strictă a respectării normelor.
În plus, această condiționare a fondurilor servește un scop mai larg, mai transmite Comisia Europeană, prin intermediul Ursulei von der Leyen: protejarea intereselor cetățenilor și a valorilor europene: „Bugetul UE nu este doar un instrument financiar, ci și unul politic, menit să sprijine reformele care consolidează democrația și statul de drept în toate statele membre”. Astfel, finanțarea europeană devine o pârghie puternică pentru promovarea și menținerea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Acest principiu vine ca o continuare și o întărire a mecanismelor deja existente, oferind în același timp mai multă flexibilitate și claritate în modul în care banii europeni pot fi alocați și gestionați, potrivit celei mai recente declarații ale șefei Executivului european. În contextul unui buget mai mare și mai ambițios, această condiție asigură că „resursele nu vor fi irosite și că vor contribui efectiv la dezvoltarea sustenabilă și echitabilă a tuturor regiunilor Uniunii”, se mai arată în declarație.
Propunerile au stârnit controverse
Bugetul record de 1,8 trilioane de euro propus „a scos în evidență slăbiciunile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar criticile interne care mocneau de ceva vreme au ieșit acum la suprafață”, transmite Politico. Planul de cheltuieli a fost dezordonat, neclar și secret, evidențiind diviziuni puternice și fragilități politice, mai punctează publicația.
În timp ce majoritatea guvernelor nu sunt dispuse să aloce bani suplimentari pentru UE, Parlamentul European cere exact contrariul. În plus, conflictul din Ucraina a generat o nevoie urgentă de investiții în apărare, dar orice tăiere a fondurilor destinate agriculturii riscă să declanșeze nemulțumiri majore. Blocul este mai polarizat ca niciodată, iar sprijinul politic pentru von der Leyen este tot mai fragil. Modul neclar și opac în care a fost anunțat bugetul pe următorii șapte ani, începând din 2028, nu a făcut decât să adâncească problemele.
Planificarea bugetului a început cu mult timp înainte, cu intenția de a preveni conflictele majore pe parcurs. Von der Leyen și șeful său de cabinet, Bjoern Seibert, au început discuțiile cu țările membre cu aproximativ 18 luni în urmă, chiar înainte de a ști dacă va fi realesă în funcție. Scopul era să se adune contribuții, să se evite dispute haotice și să se prezinte un buget larg acceptat.
Haos în Parlamentul European
Totuși, în ultimele 48 de ore înainte de prezentarea oficială, lucrurile au escaladat. La prânz, când comisarul pentru buget, Piotr Serafin, trebuia să prezinte planul în Parlamentul European, oficialii încă dezbăteau cifrele finale. Negocierile de la sediul Comisiei au durat până spre dimineață, iar apoi, în timpul reuniunii săptămânale a comisarilor, a izbucnit un conflict politic care a ținut aproape până la prezentare.
Întârzierea de patru ore a lui Serafin a stârnit nemulțumiri în rândul parlamentarilor, care au acuzat lipsa de transparență și au criticat faptul că nu au primit cifrele înainte.
„Sperăm că ați adus și un document, pentru că această onorabilă adunare nu a fost informată”, a spus europarlamentarul Siegfried Mureșan. Nici comisarii nu știau cifrele finale decât cu puțin timp înainte, iar procesul a fost descris ca extrem de neclar.
De asemenea, împotriva lui von der Leyen s-a ridicat și comisarul pentru Drepturile Sociale, Roxana Mînzatu, care a purtat o luptă care a vizat păstrarea Fondului Social European. Fondul sprijină formarea profesională a șomerilor și a altor grupuri vulnerabile. Deși nu a reușit să obțină o sumă exactă pentru Fondul Social European, aceasta a obținut totuși angajamentul ca 14% din bugetul total să fie alocat cheltuielilor sociale.
Criticile la adresa lui von der Leyen și a stilului său centralizat de luare a deciziilor au crescut în ultimele luni, dar această ocazie a scos la iveală opoziția internă mocnită, care a forțat-o să facă concesii. Propunerea ei de a uni diferitele fonduri într-un singur pachet pentru fiecare țară, condiționat de implementarea reformelor, urmărea să stimuleze țările reticente să devină mai responsabile și să întărească influența Bruxellesului asupra guvernelor naționale, mai transmite Politico. Însă, în timp, o alianță fragilă formată din fermieri, regiuni și politicieni din diverse tabere politice s-a mobilizat împotriva acestei viziuni.
Planul de cheltuieli propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034 trebuie să fie adoptat până la sfârșitul anului 2027.