Crește numărul aleșilor care își pierd mandatul după adoptarea "amendamentului Fritz"

Numărul aleşilor locali care îşi pierd mandatul sau funcţia după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea integrităţii, printre care şi "amendamentul Fritz", a crescut la 67, dintre care 11 sunt primari.

Agenţia Naţională de Integritate a anunţat miercuri, într-un comunicat de presă, o actualizare a listei cu aleşii locali al căror mandat trebuie să înceteze ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la Legea nr. 180/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii.

La sfârşitul lunii august, ANI comunicase că a identificat 55 de persoane în cazul cărora, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată şi termenul de trei ani al interdicţiei nu s-a împlinit, iar acestea continuau să ocupe funcţii, demnităţi publice sau mandate.

Situația actuală

Ca urmare a verificărilor ulterioare efectuate de ANI, situaţia actualizată la data curentă este următoarea:

* 67 de persoane se află sub incidenţa dispoziţiilor privind încetarea de drept a funcţiei, demnităţii publice sau mandatului;

* aceste persoane ocupă, în total, 71 de funcţii sau mandate, unele persoane deţin mai mult de o funcţie.

Structura pe categorii de funcţii este următoarea:

* 11 primari, dintre care unul de municipiu, cinci de oraşe şi cinci de comune;

* 21 consilieri locali;

* 10 viceprimari, administratori publici şi secretari ai unităţilor administrativ-teritoriale;

* 24 funcţionari publici şi persoane cu funcţii de conducere (şase funcţii de manager/director) şi de execuţie (18 funcţii);

* cinci persoane care deţin alte funcţii.

ANI spune că diferenţa faţă de cifra comunicată la data de 31 august reprezintă rezultatul a două evoluţii concomitente, ambele prevăzute în logica verificărilor anunţate:

I. Evoluţii care au determinat diminuarea numărului de persoane identificate:

* persoane identificate iniţial care şi-au depus demisia şi se aflau în perioada de 30 de zile în care aveau obligaţia de a completa declaraţiile de avere şi de interese "de încetare";

* persoane cărora le-a încetat funcţia, demnitatea publică sau mandatul dar pentru care agenţia nu a fost informată şi nu au fost completate declaraţiile de avere şi de interese în termen de 30 de zile de la încetare;

* persoane care au continuat să depună declaraţii de avere şi de interese, deşi nu mai ocupau funcţii, demnităţi publice sau mandate pentru care exista obligaţia de declarare, în contextul menţinerii unui standard de transparenţă şi integritate.

II. Evoluţii care au determinat creşterea numărului de persoane identificate, fiind identificate mai multe tipare:

* persoane care ocupau funcţii, demnităţi publice sau exercitau mandate pentru care aveau obligaţia legală de a completa declaraţii de avere şi de interese, dar care nu şi-au îndeplinit această obligaţie, situaţie care a avut ca efect sustragerea acestora de la mecanismele automate de monitorizare realizate ale agenţiei - de exemplu, persoane care ocupă funcţia de primar sau funcţii de director în cadrul companiilor publice;

* persoane care au completat declaraţii de avere şi de interese "de încetare", deşi, în fapt, continuă să ocupe funcţiile, demnităţile publice sau să exercite mandatele respective - de exemplu, au fost identificate situaţii privind consilieri locali în cazul cărora inspectorii de integritate au constatat, pe baza informaţiilor publice disponibile, că aceştia continuau să îşi exercite mandatele;

* persoane care ocupau funcţii ce nu se regăseau anterior în categoriile pentru care exista obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese, dar care, ca urmare a adoptării Legii nr. 180/2026 şi extinderii acestor categorii, nu mai au dreptul să ocupe respectivele funcţii - de exemplu, au fost identificate situaţii în care persoane care exercitaseră anterior funcţii publice ocupau, ulterior, alte funcţii în cadrul aceleiaşi autorităţi sau administraţii publice locale pentru care anterior nu exista obligaţia depunerii declaraţiilor;

* persoane pentru care raportul de evaluare a rămas definitiv ulterior datei de 31 august, fie prin necontestarea acestuia în instanţă, fie prin nerecurarea hotărârii Curţii de Apel, fie ca urmare a pronunţării unei decizii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

* persoane care completau în mod eronat declaraţiile de avere şi de interese, cu scopul de a induce în eroare mecanismele automate de monitorizare ale ANI.

Pentru identificarea acestor situaţii de eludare a cadrului legal de integritate şi a regimului interdicţiilor, inspectorii de integritate au corelat informaţiile cuprinse în declaraţiile de avere şi de interese cu cele aferente conturilor active în sistemul e-DAI, cu informaţiile rezultate din sesizările şi petiţiile înregistrate la nivelul ANI, precum şi cu informaţiile disponibile din surse media sau publicate pe site-urile instituţiilor.

Potrivit prevederilor Legii nr. 180/2026, persoanelor aflate în situaţia descrisă "le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii".

ANI a anunţat că va continua să verifice existenţa altor situaţii de eludare a cadrului de integritate şi de sustragere de la aplicarea interdicţiilor; dacă încetarea funcţiei sau a mandatului s-a produs efectiv, nu doar la nivel formal; dacă interdicţia este respectată, inclusiv în situaţiile în care, ulterior încetării funcţiei, demnităţii publice sau mandatului şi pe durata perioadei de interdicţie, persoana vizată urmăreşte ocuparea unei alte funcţii, demnităţi publice sau exercitarea unui alt mandat; dacă autorităţile şi instituţiile competente şi-au îndeplinit obligaţiile legale privind constatarea încetării funcţiei, demnităţii publice sau mandatului; dacă, în cazul identificării unor neconcordanţe, se impune utilizarea instrumentelor legale de verificare şi, după caz, dispunerea măsurilor prevăzute de lege.

Inspectorii de integritate vor comunica, în mod individual, situaţiile identificate privind încetarea funcţiilor, demnităţilor publice sau mandatelor către persoanele, autorităţile şi instituţiile competente să dispună ori să constate, după caz, măsurile legale necesare.

ANI anunţă amenzi pentru cei care nu aplică legea

Agenţia subliniază că legislaţia în domeniul integrităţii a fost actualizată şi consolidată, inclusiv prin întărirea regimului sancţionator. În acest sens, art. 29 din Legea nr. 176/2010, astfel cum a fost modificat, prevede, între altele:

- alin. (4) - Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, de către persoanele care au atributul numirii sau, după caz, al sancţionării, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.

- alin. (5) - Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani în conformitate cu prevederile art. 25 din lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

- alin. (6) - În situaţia prevăzută la alin. (5), toate actele juridice sau administrative încheiate direct de către persoana căreia i se aplică interdicţia sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind perioada de interdicţie de până la 3 ani, sunt lovite de nulitate absolută, prevederile art. 23 din lege, aplicându-se în mod corespunzător.

ANI subliniază că o interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care ANI îl va urmări în mod constant în procesul de aplicare, se arată în comunicatul citat, conform Agerpres.