Sistemul sanitar public din România intră, marți, 28 iulie 2026, într-o grevă generală declanșată de Federația SANITAS, cea mai mare organizație sindicală din domeniul sănătății și asistenței sociale, care reprezintă aproape 100.000 de angajați. În spatele acestei decizii se află nemulțumirile legate de noul proiect al legii salarizării bugetare, despre care liderii sindicali spun că va produce dezechilibre majore în sistemul public și că va afecta veniturile angajaților pentru mulți ani. Într-un interviu acordat DC News, președintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, explică de ce sindicatele încearcă să oprească adoptarea actualului proiect de lege, ce se poate întâmpla în zilele următoare și de ce protestele riscă să depășească sectorul sanitar.
Bogdan Hossu spune pentru DC News că în prezent există discuții intense între principalele organizații sindicale, astfel încât greva generală din Sănătate să fie folosită ca un semnal de alarmă.
„Săptămâna viitoare, sunt în discuție cu cei de la CNSLR Frăția și Federația Sanitas, să nu înceapă greva generală în Sănătate. Cel mult, dacă e să facă, o zi, marți, după aceea să suspende, pentru că, practic, legea de salarizare bugetară nu este în Parlament. Deci, trebuie țintită acțiunea tocmai ca să mobilizeze parlamentarii legat de acest lucru.
Al doilea lucru, suntem în discuții cu mai multe federații pentru o grevă de solidaritate cu cei de la Sanitas. Pentru că procedural e mai greu să îndeplinești procedurile legii acum, procedura de solidaritate merge rapid, numai pe baza deciziei colective, deci fără proceduri anterioare. În același timp însă, are și o parte negativă, în sensul în care nu poate să fie grevă de solidaritate decât maximum o zi.
Deci, trebuie să fie făcută în ziua în care legea de salarizare bugetară, dacă va intra, intră în Parlamentul României. Și atunci trebuie ca să modelăm mentalitatea parlamentarilor noștri legată de acest lucru ca să îi motivăm să nu voteze legea de salarizare bugetară”, susține Hossu.
CITEȘTE ȘI: Greva generală din 1998, pornită dintr-o greșeală de comunicare. Ce e diferit, ce e la fel în Sănătate
„Legea este făcută pe genunchi”. Critici dure la adresa proiectului salarizării
Bogdan Hossu Foto: Crișan Andreescu
O mare parte din criticile formulate de Bogdan Hossu vizează modul în care a fost construit proiectul noii legi. Acesta susține că actuala formă conține numeroase dezechilibre între categoriile profesionale și că nu respectă principiul echității între familiile ocupaționale.
„Legea Salarizării e făcută pe genunchi, pe ultima sută de metri, are multe disfuncționalități sau, dacă vreți ca să folosesc termenul de la partidele politice, are multe linii roșii din punct de vedere sindical. În sensul în care nu numai că coeficienții sunt anapoda în interiorul aceleiași familii ocupaționale, dar nu au corespondență în familiile paralele ocupaționale. E o activitate mai grea, dar care a fost realizată la Legea 284 din 2009-2010, în sensul în care un general de armată era pus pe același nivel cu un magistrat, cu un profesor universitar, medici specialiști și evident în jos coborau asimilitudinea legată de acest lucru”, explică liderul Cartel ALFA.
Potrivit liderului sindical, actualul proiect nu poate fi corectat de Guvern, deoarece modificările pot fi făcute doar de Parlament.
„Guvernul nu are ce să modifice, pentru că nu are calitatea de a modifica. Aici numai partidele parlamentare pot modifica. Problema de fond este că partidele parlamentare nu au baza de date pentru a vedea dacă dau la această funcție cu 0,5 coeficient în plus, ce se întâmplă per ansamblu cu anvelopa salarială legată de acest lucru”, explică Bogdan Hossu.
Avertisment privind salariul minim: „Legea nu va rezista în timp”
Bogdan Hossu atrage atenția asupra unui aspect tehnic despre care spune că va produce blocaje încă din primele luni de aplicare a legii. Acesta explică faptul că valoarea de referință folosită în proiect este stabilită la 4.100 de lei, în timp ce salariul minim brut este deja mai mare și ar urma să crească din nou la începutul anului viitor.
„Pîslaru, ca să poată să dea satisfacție la mai multă lume, a mers la plafonul maximal de 8,1 din PIB-ul estimat pentru 2027. Dar problema de fond este, de fapt, valoarea de referință. Pentru că valoarea de referință este o valoare politică, calculată la 4.100. Legea de salarizare bugetară, proiectul, trebuie să înceapă de la 1 decembrie 2026. Deci, dintr-un foc există o diferență între baza de referință de 4.100 și salariul minim pe economie care de la 1 iulie este 4.325.
În plus, datorită Legii de Salarizare aliniate la Directiva Europeană legată de nivelul adecvat, de la 1 ianuarie 2027 va trebui să crească salarul minim garantat în plată, probabil undeva până la 4.700 de lei. Ținând cont de acest lucru, înseamnă că discrepanța dintre baza de raportare, care rămâne 4.100 de lei, și salariul minim garantat în plată, va crește, drept care primele funcții, și dacă ne uităm grosso modo, asta înseamnă că de la 1 până la 1,2 aproape coeficient, toate aceste funcții care au acest coeficient de salarizare în proiectul de act normativ, vor trebui să fie toate plătite cu salariul minim pe economie garantat în plată. Adică se aplatizează. Deci, legea nu va rezista în timp datorită mecanismului care este făcut.
Nu în ultimul rând s-a spus `da, am redus salariile la decidenți și la funcțiile de conducere`. În fapt, la legea actuală, diferența maximă dintre funcțiile de conducere și funcțiile de execuție este de maximum 0,3, deci de 30%, iar pe noua lege, pe noul proiect care este în discuție, diferențele sunt de minimum 45%.
Nu în ultimul rând au zis `da, am tăiat din salariile decidenților`. Relativ. Salariile decidenților vor crește pentru că în lege sunt prevăzuți ca valori nominale pe următorii patru ani de zile și deși legea la tranzitorii spune că valoarea de referință poate să fie redusă datorită evoluției economiei, în momentul respectiv pentru decidenți valorile lor nu se reduc ca la ceilalți bugetari. Deci, practic, din acest lucru este o protecție a demnitarilor în raport cu evoluția economiei și pentru veniturile lor.
Astea sunt câteva din aspecte, dar sunt mult mai multe care sunt, hai să spunem, deficitare și care creează, de fapt, o problemă. Deci nu ne opunem ideii de a crea o nouă lege de salarizare, dar nu putem face pe un sistem de heirupism, un sistem popular se cheamă a îngrășa porcul pe ultima sută de metri”, spune Hossu.
Mesaj către bugetari. „Este momentul să se mobilizeze și să lupte”
Întrebat ce mesaj transmite angajaților din sistemul public care urmăresc cu îngrijorare dezbaterile privind noua lege, Bogdan Hossu spune că perioada următoare va fi decisivă pentru veniturile bugetarilor.
„La ora actuală este momentul ca să se mobilizeze și să lupte. Dacă se va pierde această bătălie legată de noua lege de salarizare bugetară, 5 ani de zile salariile lor vor fi pentru marea majoritate a bugetarilor înghețate sau reduse. Pentru că dacă ne uităm inclusiv în lege, e prevăzut că ponderea din PIB de la 8,1% cum a fost calculată acum marja maximală, trebuie să scadă la 6,9%. Deci, în condițiile astea înseamnă că va scădea anvelopa, adică nivelul volumului de salarii pentru sectorul bugetar, iar cel puțin decidenții constatăm că nu au nicio preocupare în creșterea PIB-ului, că de fapt anvelopa poate să crească rămânând la același procent cu condiția ca PIB-ul să crească.
Deci, ar putea să se facă corecțiile respective fără nicio problemă. Dar cât timp Executivul nu este focalizat pe rezolvarea crizelor cu care economia se confundă, în principal criza energiei electrice a gazului și a combustibilului, în momentul respectiv, evident că rezultatul este o scădere continuă a economiei, deci a PIB-ului, deci evident o scădere a venitului la bugetul de stat”, conchide Bogdan Hossu.