În cadrul ședinței de politică monetară din 15 ianuarie 2025, Consiliul de administrație al BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, în unanimitate. De asemenea, au fost păstrate ratele dobânzilor aferente facilităților de creditare și depozit, la 7,50% și, respectiv, 5,50%.
Membrii Consiliului au evidențiat că descreșterea inflației din primul trimestru al anului 2025 va fi influențată în principal de efectele de bază și de scăderea prețurilor combustibililor. Cu toate acestea, acțiunea dezinflaționistă a acestor factori va fi mai modestă decât s-a estimat anterior, în condițiile evoluției recente a prețurilor energiei și alimentelor. Pe termen mediu, prognoza indică o scădere a ratei inflației până la 3,5% în decembrie 2025 și 3,3% în septembrie 2026.
În cadrul ședinței, s-a discutat despre riscurile ridicate asociate comportamentului cursului de schimb al leului. Membrii Consiliului au menționat deficitele gemene mari, incertitudinile legate de consolidarea fiscală și situația politică internă drept factori de influență. De asemenea, tensiunile geopolitice și politicile economice ale statelor dezvoltate pot afecta indirect politica monetară a BNR și mișcările de pe piețele financiare internaționale.
Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a continuat să accelereze în trimestrul IV 2024, ajungând la 8,8% în noiembrie. Componenta în lei a creditelor pentru populație a înregistrat un avans semnificativ, determinat în principal de fluxul maxim istoric al creditelor pentru locuințe și de cererea pentru credite de consum.
BNR a subliniat că activitatea economică a înregistrat creșteri trimestriale moderate în ultimele luni ale anului 2024 și în debutul lui 2025. Consumul privat a continuat să susțină avansul PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție negativă, mai ales în sectorul construcțiilor. Pe de altă parte, deficitul comercial a continuat să se tempereze, însă deficitul de cont curent s-a amplificat considerabil din cauza deteriorării balanței veniturilor.
Riscurile externe, precum războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și condițiile economice globale, continuă să genereze incertitudini asupra economiei românești. În acest context, membrii Consiliului au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU, pentru realizarea reformelor structurale și contracararea efectelor contracționiste.
În ceea ce privește piața financiară, cotațiile pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri semnificative în a doua parte a lunii noiembrie. Randamentele titlurilor de stat pe termen lung au continuat să crească, pe fondul volatilității apetitului global pentru risc și al incertitudinilor interne. În același timp, cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil, însă leul s-a depreciat față de dolarul american, în contextul întăririi monedei americane pe piețele internaționale.