Economistul care susţine că Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro faţă de România spune că respingerea înfiinţării comisiei speciale privind această datorie s-a făcut în urma unor presiuni internaţionale la adresa ţării noastre.
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care nemţii o au către ţara noastră, informează Realitatea.
Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi "împotrivă", 48 "pentru" şi trei abţineri.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia.
Radu Golban a declarat pentru REALITATEA.NET că are dubii că noile date suplimentare identificate de BNR pe tema datoriei Germaniei ar fi reale. "Până în urmă cu câteva săptămâni, BNR nu a găsit niciun fel de date privind aceste creanţe. Acum, dintr-o dată, au identificat date suplimentare", a spus Golban, adăugând că nu înţelege de ce BNR nu vrea să colaboreze cu Banca Reglementelor, "banca centrală a băncilor centrale", care ar deţine informaţii despre datoria istorică pe care Germania o are faţă de România.
Economistul român stabilit în Elveţia spune că s-au făcut presiuni internaţionale asupra României pentru a renunţa la aceste creanţe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice. "Nu s-a renunţat doar la aceste creanţe, ci şi la posibilitatea unor discuţii pe această temă. Momentul nu este oportun, din moment ce şi România şi-a luat angajamentul să sprijine un fond de salvare a Uniunii Europene", a spus Golban.
"Am discutat de două ori până acum în Biroul Permanent al Senatului înfiinţarea comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România. Vă fac o singură precizare: Am transmis aseară un punct de vedere pe care l-am primit, tot aseară, de la direcţia juridică a Băncii Naţionale. Vi-l citesc oricum şi dumneavoastră: "În completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, vă informăm că au fost identificate documente suplimentare în legătură cu problematica supusă atenţiei de către dumneavoastră, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civilă. Din analiza acestora nu rezultă însă existenţa unei creanţe a BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie". Vă spun doar o părere personală: dacă ar fi existat o marcă, cred că vechiul regim nu ezita să o recupereze", a declarat Vasile Blaga înainte de votul de joi din Senat.
Potrivit spuselor profesorului Radu Golban, Germania are să dea statului român 19 miliarde de euro, reprezentând o datorie istorică.
România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.
După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.
Experţii spun însă că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată".
“Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensaţie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. : Înainte de obţinerea datelor am ştiut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing. Şi am dorit să aflu mai mult. Am văzut că Elveţia, Banca Naţională a Elveţiei a analizat toate tranzacţiile Elveţiei cu Germania din perioada celui de-al doilea război mondial şi ăsta a fost punctul de pornire a studiului. Într-o recomandare a Băncii Naţionale a Elveţiei din anul 2000 remarcă că a doua tranzacţie după tranzacţiile germano-elveţiene au fost cele germano-române. Cu aur prin Elveţia. Şi că din păcate nici după 1989 România nu arată niciun interes în a analiza aceste tranzacţii“, a spus economistul român în luna septembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
