Potrivit sondajului, peste 50% dintre români declară că votează constant cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri, în timp ce 45,5% aleg să nu fie consecvenți și să-și exprime preferințele în funcție de circumstanțe. Acest aspect arată o diversitate de abordări în rândul alegătorilor români, cu o proporție semnificativă care își menține fidelitatea față de partidul de preferință.
Un aspect important este reprezentat de percepția asupra corectitudinii alegerilor din 2024. Conform sondajului, 50,6% dintre respondenți sunt încredințați că alegerile vor fi corecte, în timp ce 45,8% sunt sceptici. Totodată, 71,2% dintre participanții la sondaj consideră că dezinformarea și știrile false vor influența într-o măsură semnificativă scrutinul din acest an.
Un alt aspect relevat de sondaj este legat de alegerile europarlamentare. Aproximativ 58,1% dintre respondenți intenționează să voteze cu partidul sau alianța din care face parte candidatul preferat pentru primărie, subliniind o legătură strânsă între alegerile locale și cele europene.
Din analiza detaliată a comportamentului electoral, se conturează tendințe interesante. Votanții PSD-PNL, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural se remarcă prin fidelitatea față de partidul de preferință, în timp ce votanții AUR și ai ADU, persoanele cu un nivel educațional mai ridicat și angajații din sectorul privat sunt mai deschiși către alternative.
Privind percepția asupra corectitudinii alegerilor din 2024, se observă diferențe semnificative între diverse grupuri de alegători. Votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele cu venituri mai mari și angajații din sectorul public sunt mai înclinați să creadă în integritatea alegerilor. În schimb, votanții ADU, locuitorii din mediul urban și cei cu venituri mai reduse sunt mai sceptici.
De asemenea, se evidențiază preocuparea față de impactul dezinformării și știrilor false asupra alegerilor din 2024. O proporție semnificativă a respondenților consideră că acest fenomen va afecta într-o măsură sau alta scrutinul electoral, cu votanții AUR și ai ADU, precum și cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat, exprimând cea mai mare îngrijorare.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice, cu un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative pentru populația României, în perioada 22 - 29 februarie. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
