Sonda spaţială Gaia, dedicată cartografierii Căii Lactee, a livrat marţi cea mai recentă colecţie a sa de date, care au dezvăluit o jumătate de milion de stele noi şi au precizat într-un mod fără precedent poziţiile în care se află peste 15.000 de asteroizi, informează AFP.
Acest telescop construit de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), care funcţionează de 10 ani la 1,5 milioane de kilometri distanţă de Terra, a dezvăluit în cel de-al treilea catalog al său din 2022 poziţiile şi mişcările a peste 1,8 miliarde de stele, oferind o vedere în 3D aproape completă asupra galaxiei noastre.
Însă până acum existau "câteva lacune, întrucât Gaia nu explorase în întregime zonele cerului deosebit de dense în stele", denumite roiuri globulare, a explicat ESA cu ocazia publicării unui catalog intermediar - înaintea celui de-al patrulea catalog, complet, aşteptat pentru sfârşitul anului 2025.
Aceste roiuri globulare au nuclee atât de strălucitoare încât lumina poate "copleşi telescoapele care încearcă să obţină o vedere clară" şi constituie "piesele de puzzle care lipseau din hărţile noastre ale Universului", a detaliat ESA într-un comunicat.
Gaia a selectat roiul globular Omega din constelaţia Centaur, cel mai mare care poate fi observat de pe Terra. Telescopul a dezvăluit existenţa a peste o jumătate de milion de stele care nu au putut fi observate până acum, deoarece erau prea apropiate unele de celelalte.
Rezultatul, "care depăşeşte aşteptările", oferă "o hartă completă la scară mare a roiului Omega Centauri", a subliniat Alexey Mints, coautor al studiului şi membru al consorţiului european Gaia.
S-au găsit şi identificat peste 15.000 de noi asteroizi
Deoarece roiurile globulare se numără printre cele mai vechi obiecte celeste din Univers, observarea lor reprezintă o etapă crucială pentru oamenii de ştiinţă care vor "să confirme vârsta galaxiei noastre" sau să localizeze centrul acesteia, potrivit ESA.
O altă noutate: Gaia a precizat poziţiile în care se află peste 156.000 de asteroizi din Sistemul Solar, situaţi în Centura de Asteroizi (între planetele Marte şi Jupiter) sau mai îndepărtaţi, precum asteroizii troieni ai lui Jupiter.
Graţie unei perioade lungi de observare (66 de luni, de două ori mai mult decât în cazul observaţiilor precedente), sonda europeană a calculat perioada lor orbitală cu o precizie de "100-200 de ori mai bună" decât telescoapele aflate la sol, a declarat Francois Mignard, coordonatorul ştiinţific al misiunii Gaia din cadrul Centrului Naţional pentru Studii Spaţiale (CNES) din Franţa.
Orbitele marilor asteroizi precum Ceres, Hygiea şi Metis sunt astfel măsurate în manieră cvasi completă.
Această realizare serveşte, între altele, la "îmbunătăţirea predicţiilor şi probabilităţilor legate de o apropiere sau chiar o coliziune viitoare cu Terra", a precizat astronomul francez, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
