Şefa Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a fost audiată, marţi, la Parchetul instanței supreme, în calitate de martor în cazul chestorului Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.
De asemenea, la Parchet a fost audiat şi adjunctul şefului Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe. Aceasta a declarat la ieşirea din Parchet că a fost audiat ca martor şi a avut cu procurorii o discuţie tehnică privind fluxul de centralizare a datelor şi atribuţiile ce revin autorităţilor locale.
La solicitarea Curții Constituționale, Ana Maria Pătru a transmis în 2 august o adresă acestei instituții, în care se preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012, informează Mediafax.
Potrivit adresei, AEP arată că a făcut în 2011 un control la 1.241 de primării, dintr-un total de 3.187, descoperind astfel că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale permanente, cele mai numeroase fiind în comune, respectiv 22.698.
Controalele organizate în 40 de primării municipale, 79 de primării orăşeneşti, 6 primării de sector din municipiul Bucureşti şi 1116 primării comunale, au evidențiat că listele electorale permanente nu erau păstrate corespunzător în 72 de comune şi un oraş, iar în 264 de cazuri nu erau actualizate (241 de comune, 15 oraşe şi 8 municipii) şi 2.201 de persoane care îşi pierduseră drepturile electorale prin hotărâri judecătoreşti nu fuseseră radiate.
Totodată, în răspunsul adresat Curții Constituționale se mai arată că cele 33.308 de persoane decedate care figurau încă pe liste 7.754 erau din municipii, 2.856 din oraşe şi 22.698 din comune, iar două persoane care renunţaseră la cetăţenie se regăseau încă pe listele electorale.
În 649 de cazuri actualizarea listelor electorale permanente nu au fost comunicată către Judecătorii, deficienţe ce apar în special la nivelul comunelor. În anul 2011 s-au găsit, ca urmare a controalelor desfăşurate de AEP, tabele cu actualizarea listelor electorale permanente necomunicate către judecătorii la 624 de comune, 8 de municipii şi 17 oraşe.
Potrivit adresei, în 159 de situaţii nu existau persoane desemnate să opereze în listele electorale permanente, iar în 42 de cazuri persoane neautorizate au operat în listele electorale permanente, AEP recomandând unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului electoral.
Președintele AEP, Ana Maria Pătru va explica procurorilor atribuţiile pe care le are instituţia sa, după ce MAI afirma că AEP ar trebui să lămurească cifra alegătorilor.
Față de chestorul Constantin Manoloiu, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 6 august, începerea urmăririi penale, "sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice", după ce a transmis, în calitate de director al direcției, în 2 august o adresă ce a contrazis actele comunicate Curţii Constituţionale până atunci.
Potrivit Parchetului, "din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reţinut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu a respectat dispoziţiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României".
Chestorul Manoloiu este acuzat că prin adresa comunicată Curții în 2 august, conform căreia MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente, că a dat dovadă de "o îndeplinire defectuoasă cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu".
Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce", consideră procurorii.
Ministerul Publica a precizat: "Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare", a precizat Ministerul Public.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
