Această primă cerere de plată este condiţionată de îndeplinirea a 21 de jaloane care acoperă mai multe reforme şi investiţii în domeniile eficienţei energetice, mobilităţii durabile, transformării digitale, gospodăririi apelor, îngrijirilor de sănătate, impozitării şi pensiilor, educaţiei, justiţiei şi combaterii corupţiei, sprijinului acordat sectorului privat şi sistemului de audit şi control legat de Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Comisia are la dispoziţie două luni pentru a-şi realiza evaluarea. Ulterior, Comisia va transmite Comitetului economic şi financiar (CEF) al Consiliului evaluarea sa preliminară privind respectarea de către România a jaloanelor şi a ţintelor care sunt necesare pentru ca această plată să poată fi efectuată.
Planul general de redresare şi rezilienţă al României se ridică la 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi la 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Plăţile acordate în cadrul MRR se bazează pe performanţele obţinute şi depind de realizarea de către România a investiţiilor şi a reformelor descrise în planul său de redresare şi rezilienţă.
Citește și Ciucă: Prima cerere de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro va fi transmisă CE
Amintim faptul că premierul Nicolae Ciucă a prezidat, pe 23 mai 2022, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR și dialogul permanent între instituțiile statului român și între Guvern și Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant și împrumut. Aceste resurse importante vor finanța proiecte din toate componentele PNRR și vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituțional care trebuie continuat pentru a obține rezultate concrete, cu beneficii pentru cetățeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.
În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane și ținte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.
În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 și implementarea celor din trimestrul I ale aceluiași an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte și au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem și de operațiuni.
În cadrul PNRR, au fost prevăzute și aprobate investiții care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială și egalitate de șanse, mediu, investiții, infrastructură și lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educație și cultură.
„Instituțiile statutului s-au mobilizat și au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor”
Șeful Executivului a apreciat eforturile instituțiilor implicate în gestionarea PNRR și a cerut menținerea unui ritm susținut pentru implementarea eficientă și de calitate a proiectelor de investiții și a reformelor.
„Instituțiile statutului s-au mobilizat și au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor și calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat și extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare și dezvoltare a țării”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
Citește și - PNRR-ul Poloniei primește undă verde
Comisia Europeană a oferit astăzi o evaluare pozitivă a planului de redresare și reziliență al Poloniei.
Bugetul alocat este de 23,9 miliarde de euro în granturi și 11,5 miliarde euro în împrumuturi, în cadrul Facilității pentru Redresare și Reziliență (FRR).
FRR este instrumentul cheie din centrul NextGenerationEU, care va oferi până la 800 de miliarde de euro (la prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.
Planul Poloniei include repere legate de aspectele importante ale independenței sistemului judiciar, care sunt de o importanță deosebită pentru îmbunătățirea climatului investițional și pentru a pune în aplicare condițiile pentru o implementare eficientă a planului de redresare și reziliență.
Polonia trebuie să demonstreze că aceste etape sunt îndeplinite înainte de a putea fi efectuată orice plată în cadrul FRR.
Evaluarea Comisiei arată că planul Poloniei alocă 42,7% din bugetul total PNRR pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Se preconizează că implementarea planului Poloniei va contribui în mod semnificativ la decarbonizarea economiei poloneze prin creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic, eficiența energetică a economiei și independența aprovizionării cu Energie a Poloniei.
Aceasta include finanțare substanțială pentru centralele de energie eoliană offshore, precum și modificări cheie ale cadrului de reglementare care facilitează construcția de parcuri eoliene offshore și onshore.
Mai mult, implementarea planului este de așteptat să susțină o renovare eficientă energetic a clădirilor, modernizarea transportului feroviar și cu autobuzul, siguranța rutieră și dezvoltarea tehnologiilor ecologice cu hidrogen. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
