"Constitutia se bazează pe o prezumtie de bună credintă in interpretarea si aplicarea dispozitiilor sale. Articolul 90, spre exemplu, permite presedintelui să poată cere poporului să-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national. Sigur, Constitutia nu putea face o listă cu ceea ce inseamnă ” probleme de interes national”, lăsând presedintelui să decidă asupra incadrării anumitor teme in acest cadru. Din acest motiv, astfel de referendumuri vor purta amprenta intelepciunii fiecărui presedinte. Unii vor supune referendumului popular teme importante pentru tară, altii vor supune referendumului teme importante pentru viitorul lor politic, incercând să marcheze un anumit „teritoriu” tematic pentru, spre exemplu, o pozitionare in perspectiva unui nou mandat.
O luptă care ocupă spațiul economic național
Tema coruptiei, respectiv a luptei anti-coruptie, a fost extrem de suculentă, politic, in ultimii 15 ani. Alimentată si din exterior, ea a permis „fezandarea” politicienilor si a oamenilor de afaceri români, in timp ce – ce să vezi? -, lupta asta a dus la ocuparea spatiului economic national, aproape complet, de către capitalul străin. Tratamentul indicat de MCV-uri a reusit, din pacate, pacientul e in sala de renimare, fără prea mari sanse de supravietuire.
Sigur, „coruptia” poate avea diferite semnificatii, lupta impotriva ei căpătând diverse forme," a scris Adrian Năstase pe blogul său personal.
După un istoric al luptei anticorupție, Adrian Năstase concluzionează:
"Ultimul Plan national anticoruptie a fost adotat, prin HG nr 583/2016, in august anul trecut, de către guvernul Ciolos si vizează perioada 2016-2020. Si nimeni nu a cerut anularea acestui act normativ. Ceea ce arată că nimeni nu este, de principiu, impotriva luptei anti-coruptie.
Si atunci care ar fi rostul referendumului lansat de presedintele Iohannis?," se întreabă fostul premier.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
