Întrebat câte procente speră să obţină, Diaconu a afirmat că nu îşi face niciun calcul. 'Nu-mi fac nicio prezumţie, în aceste zile este o zonă fluidă, totul se mişcă. Ştiu din experienţa proprie că cifra reală se vede numai la vot. (...) Nu-mi fac niciun calcul de a ajunge preşedinte. Ţinta mea nu este să ajung preşedinte, ci să mă fac înţeles, să spun cât mai clar lucrurile în care cred şi pentru care pledez. Rezultatul acestui lucru poate să fie ca eu să ajung preşedinte. Din păcate, lumea politică de azi confundă calea cu ţinta. Nu e o chestie de carieră, nici de necesitate', a afirmat Diaconu, menţionând că în 2014, la candidatura anterioară, când sondajele îl cotau cu 1%, a obţinut 7 procente.
Conform lui Diaconu, preşedintele 'trebuie să se ocupe de grijile mari, şi nu de cele mici' şi nu trebuie să fie un personaj politic, el menţionând că, 'din păcate, până acum, preşedinţii s-au ocupat de certuri politice'. Candidatul independent şi-a prezentat şi viziunea asupra noţiunilor de stat de drept şi ordine de drept. 'Pledez ca disperatul pentru ordine de drept în ţara aceasta. Şi nu zic stat de drept, pentru că - şi această noţiune s-a folosit, mai ales în Europa - nu are formă, nu a definit nimeni în Europa statul de drept şi nişte parametri exacţi ai statului de drept. Însă ordinea de drept înseamnă într-un stat - pentru că sunt legislaţii diferite, chiar şi cea juridică - înseamnă să se respecte legea peste tot, legile sale', a spus Diaconu. Solicitat să definească statul paralel, Diaconu a subliniat că el îl denumeşte subteran şi că ţine de o formă 'de securism'.
'Eu nici nu îi spun statul paralel, îi spun statul subteran. Nu-l vezi. Dacă era paralel, îl vedeai. (...) Senzaţia mea, din '90 încoace (...), mi s-a părut că există nişte oameni grei printre noi, care sunt cei mai puternici oameni din România, care dictează, controlează dirijează, dar nu-i vede nimeni. Mă feresc să spun lucruri din care să înţelegeţi despre cine vorbesc exact, dar ştiu ce spun, am exemple concrete. (...) Din timpul lui Băsescu încoace, au început să se constituie şi mai... Înainte de 1990, aveam două forţe care contau, activismul, activiştii şi securiştii (...), aveau fricţiuni între ele şi, în timpul lui Ceauşescu, aproape întotdeauna activiştii erau mai puternici şi ţineau în frâu securiştii.
La Revoluţie, părea că securiştii sunt mai vinovaţi, iar activiştii sunt mai acceptabili, mai umani (...), unii cu şapcă, alţii cu pălărie, mai spălaţi, şcoliţi în Occident. Şi atunci activismul a preluat şi a funcţionat. (...) Venind încoace, istoria s-a mişcat şi, în 2004, activismul a pierdut şi a câştigat securismul. Acest gen de securism poate fi acest stat subteran', a explicat actorul Mircea Diaconu. În ceea ce priveşte actualitatea politică, candidatul la preşedinţie a spus că nu-i cunoaşte pe unii miniştri nominalizaţi în cabinetul Ludovic Orban, dar 'nici nu trebuie', pentru că ar trebui să funcţioneze răspunderea politică.
'Nu-i cunosc. Pe de altă parte, există o noţiune de tip democratic şi care la noi nu funcţionează foarte bine sau nu este înţeleasă foarte bine: răspunderea politică. În momentul în care el, sau partidul lui, sau guvernul lui îşi asumă răspunderea politică pe oamenii aceia pe care nu-i ştiu şi nici nu trebuie să-i ştiu, atunci funcţionează răspunderea politică (...) şi finalmente noi decidem. (...) Pe răspunderea politică a dispărut PNŢCD, PDL-ul lui Băsescu', a menţionat Diaconu. Răspunzând unui cetăţean care i-a înmânat o carte de vizită şi i-a cerut să-i scrie, precizându-i totuşi că 'nu va păţi nimic dacă nu se ţine de promisiune', Diaconu a replicat: 'Am făcut două promisiuni şi pot să le mai fac încă o dată. E o barieră acolo, lângă Tecuci şi i-am promis unei doamne că, dacă ajung preşedinte, mă duc şi o pup. Mai departe, am mai promis că, dacă ajung preşedinte, plec din nou prin ţară, şi atunci nu mă mai grăbesc, am timp', conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
