Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick și de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universității Duke și de la Institutul Medical Howard Hughes, și de omul de știință turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN și cum contribuie astfel la păstrarea informației genetice.
ADN-ul uman, reparat de milioane de ori pe zi
În fiecare zi ADN-ul nostru este afectat de radiația ultravioletă, de radicalii liberi și de alte substanțe cancerigene, dar chiar și dacă ar fi protejat de acești factori externi, molecula de ADN este în mod inerent instabilă. Mii de modificări sau de mutații spontane se produc zilnic în genomul celular. Mai mult decât atât, mutațiile se pot produce și atunci când informația ADN este copiată în timpul procesului de diviziune celulară — un proces care se produce de mai multe milioane de ori în corpul uman, în fiecare zi.
Cauza pentru care materialul nostru genetic nu se dezintegrează într-un "haos chimic" complet este că o serie de sisteme moleculare monitorizează și repară continuu ADN-ul. Premiul Nobel pentru Chimie 2015 răsplătește activitatea de pionierat susținută de cei trei oameni de știință care au reușit să identifice modul în care mai multe astfel de sisteme de menținere și reparare a ADN-ului funcționează în detaliu, la nivel molecular.
Viața nu era posibilă în lipsa ”mașinii de reparat ADN”
La începutul anilor '70 oamenii de știință au crezut că ADN-ul este o moleculă cu o structură foarte stabilă, dar Tomas Lindahl a demonstrat că informația genetică se descompune cu o rapiditate care ar fi făcut imposibilă evoluția vieții pe Pământ. Pornind de la acest lucru el a descoperit o mașinărie moleculară care repară constant moleculele de ADN și le ajută să-și păstreze informația.
Aziz Sancar a descoperit mecanismul celular de reparare a ADN-ului afectat de expunerea la raze ultraviolete. Oamenii care se nasc cu deficiențe ale acestui sistem de reparație celular se vor îmbolnăvi de cancer de piele dacă se expun razelor solare.
Cancerele apar din cauza defectelor de copiere
În ceea ce-l privește, Paul Modrich a demonstrat modul în care celulele corectează erorile de informație ADN rezultate atunci când ADN-ul este replicat în procesul de diviziune celulară. Acest mecanism celular corector are capacitatea de a reduce de aproximativ o mie de ori frecvența erorilor genetice din procesul de copiere a informației ADN. Astfel de defecte congenitale nereparate pot provoca, spre exemplu, o formă ereditară de cancer de colon.
Cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie 2015 au descoperit o serie de informații fundamentale cu privire la modul de funcționare al celulelor, informații care pot fi folosite, spre exemplu, în dezvoltarea de noi tratamente oncologice, se mai precizează în comunicatul Comitetului Nobel.
Paul Modrich, Tomas Lindahl și Aziz Sancar își vor împărți în mod egal premiul de 8 milioane de coroane suedeze (aproximativ 855.000 de euro).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
