Cu o producție de 177.000 de tone în 2016, Turcia s-a situat doar în urma Spaniei, Italiei și Greciei ca principal furnizor de ulei de măsline, potrivit datelor Consiliului Oleicol Internațional (COI), organizație interguvernamentală cu caracter științific și tehnic activă în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă.
Această poziție părea să fie amenințată de recentele planuri ale guvernului turc de deschidere a livezilor de măslini către activitatea industrială, care s-au lovit însă de opoziția sectorului și de tradițiile sale bine înrădăcinate.
Proiectul de lege, promovat de Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan, la putere din 2002, avea în vedere modificarea dispoziției care interzice ridicarea de construcții la o distanță mai mică de trei kilometri de livezile de măslini. Și aceasta deoarece pentru ministrul industriei, Faruk Ozlu, legea în vigoare, care datează din 1939, este învechită. "Dacă se ține cont de tehnologia din zilele noastre, nu pare să aibă prea mult sens faptul că nu te poți apropia la mai puțin de trei kilometri", a susținut Ozlu în parlamentul de la Ankara.
Proteste
Luni la rând, agricultorii s-au mobilizat împotriva acestor planuri, susținuți de numeroase organizații ale societății civile și de principala formațiune de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP, social-democrat). "Îmi pot tăia capul, dar nu-mi pot tăia copacii", a fost unul dintre sloganurile care au putut fi auzite la protestele agricultorilor. În cele din urmă, comisia pentru industrie din parlament a decis să retragă, la 13 iunie, cel mai polemic articol din proiectul de lege.
În unele regiuni din Turcia, măslinii guvernează de secole viața oamenilor. Astfel, într-o zonă din jurul localității Edremit, în vestul extrem al Turciei, toți trăiesc de pe urma măslinilor. Aici, fetele nu se mărită dacă nu primesc arbori de măslin de la logodnicii lor, iar tăiatul moțului sau tradiționala circumcizie a băieților nu au loc dacă respectivul copil nu primește în dar un măslin.
Mehmet Semerci, un producător de măsline la a patra generație din Edremit, explica recent pentru cotidianul turc Hurriyet, citat de EFE, că "pământul și clima sunt cele care fac ca uleiul de măsline să fie bun. Măslinele au nevoie de aer curat și nepoluat. Dacă legea trecea prin parlament, nu toți copacii ar fi fost tăiați, însă toți ar fi fost afectați (...) Pot construi în altă parte".
Singura înfrângere
Retragerea controversatului proiect de lege este unul dintre puținele cazuri recente în care atotputernicul AKP nu a reușit să se impună, comentează EFE, adăugând că prea puțin a contat, cel puțin până acum, faptul că premierul turc Binali Yildirim a insistat pe necesitatea de a impulsiona dezvoltarea industrială a țării.
"Ce-i mai important? Măslinele sau fabricile industriale?", s-a întrebat retoric Yildirim în parlament, atrăgând atenția că în ultimii 15 ani de când partidul său se află la guvernare numărul măslinilor a crescut de la 100 la 171 de milioane de unități.
Însă opoziția s-a menținut pe poziții în fața riscului că o eventuală aprobare a proiectului de lege ar fi dus la tăierea a "până la 100 de milioane de măslini", potrivit calculelor Consiliului Național al Uleiului de Măsline. Totodată, există temeri cu privire la efectele nocive ale diverselor industrii pentru măslini, cu generarea de praf și poluare, după cum a avertizat organizația de mediu Greenpeace.
Anul trecut, Turcia a produs 1,73 milioane de tone de măsline, din care 430.000 de tone au fost folosite pentru consum și restul pentru producerea de ulei. Însă în timp ce producătorii și criticii sunt fericiți că proiectul de lege a fost retras, guvernul nu se dă încă bătut. "Legile existente privind producția de măslini nu satisfac necesitățile. Cât timp continuă să existe aceste necesități, acest proiect ar putea fi repus pe tapet", a anunțat ministrul industriei după retragerea proiectului de lege, în luna iunie, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
