Pentru a explica propunerea, este necesar să plecăm de la faptul, acum binecunoscut, că prețul energiei electrice este parametrizat la prețul celei mai scumpe surse de producție, mai ales în aceste vremuri, gazul.
Spre deosebire de metan, surse precum sursele regenerabile și energia nucleară au costuri de producție semnificativ mai mici și, prin urmare, fără condiționarea indicelui gazelor, energia electrică rezultată ar putea fi revândută la prețuri mai mici, permițând în același timp companiilor energetice din aceste sectoare să facă profit, potrivit Europa Today.
De aici propunerea Bruxelles-ului de a institui un sistem de licitații și contracte pe termen lung, de obicei de 15 ani, pentru producătorii de energie regenerabilă și nucleară.
Contractele vor fi atribuite prin licitație, oferta cea mai ieftină câștigând. Prețul acestor contracte ”va fi o funcție directă a costurilor reale de producție ale tehnologiilor relevante”, scrie Comisia.
Pentru a stabili prețul corect, într-un document anterior, experții de la Bruxelles s-au referit la metoda de calcul a costului unitar al energiei electrice (LCOE), adică o estimare a costului mediu de producție pentru sursele individuale.
OK-ul Franței, îndoielile Germaniei
Noua propunere mulțumește Franța: ”Decuplarea prețului gazului și energiei electrice este un câștig pentru întreaga UE, dacă este aplicată de toate țările, și de aceea vom continua să lucrăm la asta”, a spus ministrul francez al Industriei, Agnès Pannier-Runache.
Germania, pe de altă parte, prin vocea ministrului Energiei, Robert Habeck, continuă să împingă ideea achizițiilor comune de gaze: ”Cred că acesta este instrumentul principal și îl considerăm mai eficient decât un instrument riscant”.
Berlinul, așadar, continuă să se opună plafonului de preț, mai ales plafonuluii de preț care să fie aplicat furnizorilor străini de metan. Germania se teme că, făcând acest lucru, țările furnizori își vor reduce livrările către Europa, ceea ce ar avea o urmare vizibilă asupra industriei germane.
Guvernul lui Olaf Scholz, pe de altă parte, părea mai posibilist cu privire la plafonul de preț ”iberic”.
Cazul plafonului iberic
Cazul ”iberic” a arătat însă că raportul cost/beneficiu al măsurii tinde spre beneficii și s-a calculat că, în final, un astfel de plafon de preț la scara UE ar duce la economii totale de 13 miliarde. Bruxelles-ul obiectează însă și susține că, menținând prețurile la energie electrică artificial scăzute, țările din afara UE precum Regatul Unit și Elveția, interconectate la rețeaua europeană, ar avea tot interesul să cumpere această energie electrică de la vecinii lor. S-a întâmplat deja în UE, Spania și Portugalia finanțând măsura din propriile buzunare, făcând fericită Franța, care a cumpărat electricitate ”iberică” la preț redus, fără a participa direct la subvențiile centralelor electrice.
Citește și:
Centrala de la Iernut, gata în proporție de 92%, așteaptă de șase ani finalizarea. Radu Popa acuză un joc făcut din Ministerul Energiei: Nimeni nu întreabă
Deputatul PSD Radu Popa a vorbit despre "jocul" de la Centrala de la Iernut, care nu este pusă în funcțiune de ani buni de zile, deși este finalizată înproporție de 92%.
"De vreo 6-7 ani, o centrală cum e cea de la Iernut stă nefinalizată, deși este gata în proporție de 92%. Este o centrală de 420 de megawați. Este a Romgazului, Romgaz băga gaze și scotea energie electrică. Acolo este un joc pe care l-au făcut cei din Ministerul Energiei vreo 2-3 ani până când toate piesele din interiorul centralei au ieșit din garanție. În momentul în care au ieșit din garanție, funcționarii din minister au venit și au zis că nu mai pot plăti contractor, iar contractorul a zis că, dacă nu plătesc, nu mai poate termina... Și uitați-vă cum România stă cu o centrală de 420 de megawați, 92% gata, de 6-7 ani, și nimeni, nici din CSAT, nici din uniune nu întreabă ce se întâmplă la Iernut. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Marea Neagră. Stăm cu gazele în off shore de ani de zile și nimeni nu întreabă pe nimeni nicăieri ce se întâmplă", a declarat deputatul PSD Radu Popa
"Aici chiar Uniunea Europeană ar fi trebuit să își pună probleme cu gazele astea din Marea Neagră", a intervenit Val Vâlcu.
"Uitați-vă că stăm cu gazele la Caragele. Este cel mai mare zăcământ de gaze descoperit vreodată în România, din 2017 sunt 5 ani și nimeni nu întreabă pe nimeni nimic. Nu noi trebuie să întrebăm. Domnul președinte Iohannis care este comandantul suprem al Armatei, șeful CSAT-ului, securitatea energetică a României este o problemă de siguranță națională, mai ales în contextul războiului. Domnul președinte Iohannis trebuia să îi tragă de mânecă pe ministrul Economiei și pe ministrul Energiei și să îi întrebe: "Bă, băieți, da voi ce faceți acolo?”. La 2, la 3, la 7 ani (...) Comisia specială am făcut-o acum un an de zile și nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu ea. Președintele comisiei, cel care a făcut comisia, sigur ar trebui să spună (...) Uitați-vă că se întâmplă de vreo 6-7 ani în România lucruri care ar putea să schimbe complet fața economică a României și, cu toate acestea, nu se întâmplă nimic. ", a mai declarat Radu Popa.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
