Motivul pentru care Primăria Ideciu de Jos a decis să cumpere cele 24 de porturi populare - constând în cămăşi, pieptare, pantaloni, catrinţe, poale, năframe, cuşme, zurgălăi şi încălţăminte - a fost acela de a relua o tradiţie întreruptă brusc în urmă cu aproape 15 ani, odată cu dispariţia Ansamblului folcloric "Jocuri din bătrâni".
"Proiectul a fost depus pe Măsura 'Ocrotirea moştenirii rurale şi dezvoltarea turismului' şi am achiziţionat cele 24 de costume populare, 12 costume populare pentru adulţi (6 pentru fete, 6 pentru băieţi), precum şi 12 costume populare pentru copii (6 pentru fete, 6 pentru băieţi). Porturile populare sunt din zona noastră, iar valoarea totală a achiziţiei a fost de 40.000 de lei, a fost şi o cofinanţare din partea Primăriei de 12.000 lei. Important este că le avem şi le putem îmbrăca la festivalurile şi evenimentele la care vom lua parte. La nivel de comună a existat un ansamblu folcloric foarte cunoscut 'Jocuri din bătrâni' dar, din păcate, de 10-15 ani nu mai este acel ansamblu din cauza plecării multor tinerilor din localitate, peste hotare sau în alte părţi. Noi am decis să refacem acel ansamblu şi am deschis o nouă asociaţie, 'Zestrea Ideciului', avem momentan o echipă de dansuri de adulţi, dar dorim să facem şi o echipă de dansuri pentru copii. Pentru noi am considerat că acest lucru este foarte important. Porturile sunt din zona noastră, dar pe fonduri europene nu pot fi cumpărate de la un meşteşugar care face numai cămaşa sau numai cheptarul, aşa că a trebuit să găsim o societate - care a fost foarte greu de găsit - care să le procure pe toate", a declarat primarul comunei Ideciu de Jos, Lucian Laurean Feier.
Va fi înfiinţat şi ansamblul de jocuri populare format din copii
Lucian Laurean Feier a precizat că Ideciu de Jos are ca obiectiv promovarea culturilor tradiţionale româneşti, apărarea valorilor cultural-artistice, a cântecului şi jocului popular românesc, a datinilor locale şi zonale, dezvoltarea economică şi socială, protejarea mediului şi a naturii, precum şi sprijinirea activităţilor sportive sau cultural-artistice.
Unul dintre cele mai importante evenimente din comună este Târgul Băilor, organizat în prima duminică a lunii august, unde, pe lângă muzică populară şi uşoară, festivalul pune accentul pe expoziţii de obiecte tradiţionale ale meşterilor populari, obiecte de artizanat, picturi de icoane şi porturi populare.
Experţii în materie de porturi populare, cum este şi meşteşugarul Cornelia Mircea, cunoscută ca şi Cornelia lu' Nemţucu în satul Deleni, aparţinând comunei Ideciu de Jos, susţin că porturile populare achiziţionate de primărie sunt foarte frumos lucrate şi păstrează motivele populare specifice zonei, precum şi culorile.
"Se apropie de autentic, dar ca să faci autentic nu mai ai cum în zilele noastre, pentru ca să faci autentic îţi trebuie pânză de casă, îţi trebuie zadii (catrinţa) cusute cu mâna, cu mătase, dar îs făcute frumos, se apropie foarte mult de autentic, nu ne putem aştepta să mai fie la fel ca cele vechi, pe care le scoatem de la naftalină acum. Acelea sunt autentice. (...) M-au întrebat şi pe mine, dar eu, având multe costume de făcut, nu am putut să îmi iau angajamentul că le pot face. Pentru nepoţică lucrez eu mai mult, acum am terminat al douăzecilea costum popular, fiindcă e cântăreaţă de muzică populară. Lucrez pentru noi, pentru casă, dar ca să mă apuc de aşa lucru mare, nu pot. Acolo unde le-au făcut lucrează mai multe femei în asociaţie, de aceea au putut. Sunt foarte frumoase, lucrate bine, lucrate manual, îmi plac", a spus Cornelia Mircea, care a împlinit 65 de ani.
Cât durează confecționarea unei cămăși
Femeia a povestit că sunt foarte migălos lucrate şi apreciate iile ei şi ale nepoatei sale, Diana Camelia Tişe, care, deşi are doar 11 ani, este una dintre cele mai talentate cântăreţe de muzică populară din zonă.
"Luni de zile lucrez la o cămaşă, poate chiar un an, depinde de cum e costumul, nu se face aşa de repede. Acestea care sunt pe pânză sunt foarte greu de lucrat, nu sunt făcute pe materiale de prăvălie, ci pe pânză de casă. Am ţesut demult şi eu pânză, dar până să ţeşi e mult de lucru, trebuie semănată cânepa, trebuie adunată, topită, meliţată, pieptănată şi apoi toarsă, apoi fiartă. Abia apoi poţi pune pe război şi face pânza. Nu ştiu să mai facă cineva, pe la noi prin sat nici costume nu mai face nimeni, poate fac pe undeva, dar nu ştiu", a spus Cornelia Mircea.
La evaluarea porturilor populare achiziţionate de Primăria Ideciu de Jos, Cornelia Mircea a fost îmbrăcată într-un port tradiţional foarte vechi, care a inclus şi o catrinţă cu trup vânăt, despre care crede că are în jur de 150 de ani, care a devenit extrem de rară, deşi cândva era larg răspândită în zonă.
"E foarte veche, e catrinţa bunicii mele, cred că are 150 de ani. Puţine mai sunt din acestea fiindcă nu s-au mai păstrat, acum le mai scot bătrânii de prin lăzi, cei care nu le-au stricat. Am avut norocul să o primesc şi aşa o am. Eu cos de tânără costume populare. Şi costumele pe care le-am avut de fată de acasă toate sunt cusute de mâna mea, pentru mine asta e relaxare, chiar dacă nu dorm, iau acul în mână, mă pun pe scaun şi e ca şi cum m-aş fi odihnit. Nepoata mea are o foarte mare dragoste pentru portul popular, pentru cântat şi mă bucur foarte mult că la noi în familie avem aşa ceva, pentru noi e o comoară mare. Mai sunt tineri atraşi, în satul nostru, la Deleni, nu, dar aici în Ideciu mai sunt tineri care cântă, femei care mai fac porturi, cine are în casă un artist trebuie să mai lucreze şi de mână, că n-ai ce face", a susţinut Cornelia Mircea.
Tradiția merge mai departe
Nepoata Corneliei Mircea, Diana Tişe, la cei 11 ani ai săi, uimeşte deja publicul atât prin porturile sale populare, cât şi prin vocea ei, având deja numeroase trofee câştigate, ultimul fiind Trofeul Gold la ediţia a III-a a Braşov Live Festival din acest an.
Diana a fost îndrumată să cânte de mama ei, care i-a şi compus cântecele, dar şi de educatoarea sa, care a remarcat că fetiţa are o voce foarte frumoasă încă de la vârsta de 3 ani.
"Mama m-a îndrumat şi educatoarea mea mi-a spus că am voce şi ar trebui să încerc. Primul meu concurs a fost la 6 ani, a fost un concurs mai mic, apoi am fost la mai multe. Acum câţiva ani am ajuns la canto unde domnul profesor Marian Someşan ne duce pe toţi la concursuri, iar acolo se vede ce muncim. Primul concurs fost la 6 ani, 'Pot să fiu o stea', nu mai ştiu ce premiu am luat, dar am simţit ceva ce nu pot să descriu. De trei ani şi jumătate am început să fac canto şi mă bucur că am nimerit la un profesor care mă ajută să merg tot mai sus. Am douăzeci de porturi populare, al douăzecilea acum îl termină bunica. Eu îndrăgesc mult folclorul şi mă bucur că are cine mă susţine. Am fost curioasă să văd cum face bunica aceste porturi, am luat şi acul în mână, dar eu nu prea mă pricep să cos. Mai bine cânt", a declarat Diana Ţişe, care s-a arătat foarte mândră de costumele populare pe care le poartă, mai ales că oamenii i le admiră şi i le studiază în detaliu.
Ziua Universală a Iei este sărbătorită, anual, la 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume. Tema de anul acesta a Zilei Universale a Iei este Sustenabilitate şi Identitate culturală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
