"Trei indicatori deosebit de esențiali cu privire la modernizarea societăților din țările UE sunt precizați în cel mai recent Raport al Comisiei Europene privind Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI):
• Serviciile publice digitale (criteriul principal care plasează România mult sub media UE);
• Competențele digitale (criteriul secundar prin care suntem tot în dezavantaj față de ratele medii din UE);
• Utilizarea profesională a serviciilor de internet (pentru servicii bancare, cumpărături, muzică, etc, criteriul secundar situat tot mult sub media UE).
În același timp, România, după cum se știe, are un potențial enorm de dezvoltare digitală, având în vedere infrastructura hard semnificativă a rețelelor de transport date, rezultând o viteză de internet competitivă la nivel global, dar și înclinarea utilizatorilor spre rețelele de social-media. În acest context, se pare că ratele foarte reduse ale modernizării societății digitale (servicii publice, competențe digitale de utilizare a serviciilor publice, utilizare profesională a serviciilor de internet pentru achiziții și tranzacții online) își pot găsi explicația în primul rând prin lipsa de clarviziune și de coordonare a guvernanților pentru a implementa o strategie de dezvoltare la nivel de țară a serviciilor publice digitale", constată deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.
"România se situează pe locul 27 din cele 28 de state UE în funcție de valoarea Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene. Cu toate că se constată o uşoară îmbunătăţire a performanţei în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, totuși, evoluția generală a fost lentă. Utilizarea profesională a serviciilor de internet a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi abia mai puţin de o treime dintre adulți au competenţe digitale elementare. Ratele indicate în raportul UE sunt îngrijorătoare și indicative pentru sistemul de învățământ: doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (față de un procent mediu dublu, de 57%, la nivelul UE în ansamblu), și doar 10% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%).
Este deosebit de semnificativ faptul că serviciile publice digitale din România cunosc cea mai mica rată de acoperire din UE, desi ca număr de utilizatori ai serviciilor de e-guvernare suntem pe o poziție europeană de prim-plan (pe locul 7 în UE).
Iată motivele pentru care pare absolut necesar să observăm că fondul problemei în privința dezvoltării societății digitale din România se află în capacitatea redusă a instituțiilor publice de a răspunde coerent și unitar, prin disponibilități digitale universale, dar și printr-un sistem educativ bine ofertat și orientat pe nevoi de învățare digitală, în raport cu un public format din cetățeni care sunt înclinați spre utilizarea facilităților digitale.
Cu siguranță, o analiză strategică, realizată de guvern, concentrată asupra cetățeanului, utilizator de servicii publice digitale, în raport cu disponibilitățile digitale ale tuturor instituțiilor publice, ar conduce cu adevărat la formularea unei strategii de dezvoltare a societății digitale la nivel de țară, pentru o creștere rapidă a implementării facilităților și beneficiilor digitalizării și integrării noastre în circuitul global al economiei și civilizației digitale de secol 21", conchide liberalul Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
