UPDATE: Un prim convoi cu tehnică militară a unui detaşament american, ce va fi prezent în România ca parte din angajamentul SUA faţă de aliaţii NATO, a intrat în România miercuri seară, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, în timp ce alte două convoaie vor sosi pe parcursul nopţii, iar toate se vor deplasa spre Constanţa joi dimineaţă.
Convoiul format din transportoare blindate şi echipamente militare a avut culoar special de trecere la frontieră, iar camioanele s-au oprit într-o parcare din punctul de frontieră, unde vor rămâne până dimineaţă, scrie Agerpres.
Comandantul Batalionului 191 Infanterie Arad, locotonent-colonel Ioan Sorin Semeniuc, care întâmpină camioanele americane, a declarat că acestea vin din Germania şi merg la Baza Mihail Kogălniceau din Constanţa.
"A intrat în ţară primul convoi dintr-o serie de trei care transportă tehnică militară din Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac până în baza Mihail Kogălniceau. Şoferii au parcurs deja formalităţile vamale, urmează ca şi celelalte două convoaie să parcurgă aceleaşi formalităţi, iar la momentul ajungerii ultimului şofer în parcare toţi vor executa timpul legal de odihnă, ulterior vor începe deplasarea escortaţi de echipaje de poliţie militară", a spus Semeniuc.
Fiecare din cele trei convoaie este format din 16 camioane.
Semeniuc a precizat că militarii vor sosi "în zilele următoare pe baza unui grafic de dislocare".
Detaşamentul american care va staţiona în ţara noastră va purta denumirea Task Force (TF) Cougar şi va fi constituit, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie. Militarii americani vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc).
- ştirea iniţială -
Autovehiculele din compunerea coloanei, însoţite de autospeciale ale Poliţiei Militare, se vor deplasa, după trecerea frontierei de stat, pe ruta Arad - Deva - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti - Mihail Kogălniceanu, informează MApN.
Reprezentanţii ministerului precizează că, pentru o bună desfăşurare a traficului, Poliţia Militară va dispune măsuri pentru asigurarea fluenţei în trafic şi informarea conducătorilor auto asupra eventualelor restricţii rutiere.
TF Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acţiona cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialităţi din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc).
1000 de militari americani vin în România
Restul tehnicii de luptă, precum şi militarii acestui batalion vor sosi în România în perioada imediat următoare.
Pentagonul a transmis săptămâna trecută că 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi din Germania în România.
"Ca parte a efortului nostru mai amplu de a ne demonstra angajamentul faţă de aliaţii NATO şi de a descuraja agresiunea din partea Rusiei, Statele Unite repoziţionează în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflaţi deja în teatrul de operaţiuni din Europa. Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staţionată la baza Vilseck din Germania, va disloca o unitate de forţe armate întrunite, dotate cu vehicule de luptă blindate pe roţi, pentru a descuraja agresiunea şi a consolida capabilităţile de apărare în statele aliate din prima linie, în această perioadă de risc sporit. Aceste forţe vin în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obişnuit de rotaţie", arată o informare a ministerului american al Apărării, conform Agerpres.
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti: Trupele SUA şi Franţei din România contribuie la amplificarea tensiunilor
Planurile SUA şi Franţei de a trimite trupe în România contribuie la amplificarea tensiunilor, afirmă ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, criticând suplimentarea capabilităţilor militare NATO în zona Mării Negre şi oferirea de armament occidental Ucrainei.
"Atât timp cât aceste noi dislocări de trupe au loc în spatele cortinei de fum a campaniei isterice de propagandă antirusă, în timp ce sunt apeluri adresate Rusiei pentru reducerea tensiunilor la frontiera Ucrainei, de fapt Statele Unite şi, dacă va fi cazul, Franţa vor contribui la escaladarea tensiunilor. Sigur că din punct de vedere militar, aceste numere sunt mai mult sau mai puţin neglijabile, nu sunt atât de importante, dar noi am auzit deja voci mai serioase ale raţiunii din partea unui număr de ţări, şi nu sunt izolate, vă asigur, vin şi din capitale ale ţărilor NATO. Trebuie să înţelegem care ar putea fi consecinţele, reacţiile faţă de aceste evoluţii, deoarece am auzit că decizia iniţială implica mobilizarea a peste 8.000 de militari în Europa. (...) Acum evocă cifre mai mici, dar ne-am putea aştepta la escaladarea situaţiei. Şi, vedeţi, este foarte important să înţelegeţi că reacţiile ar fi similare sau vă puteţi imagina uşor reacţiile dacă trupe ruse ar fi dislocate în Cuba spre exemplu, sau la frontiera americano-mexicană sau undeva în Pacific, aproape de frontierele noastre comune. De aceea, vă spun încă o dată că este un joc cu focul, toarnă gaz pe foc. Este un foc mic, sperăm că îl vom putea stinge, dar sunt necesare eforturi reciproce, acţiuni comune ale ambelor părţi", a declarat Valery Kuzmin într-o conferinţă de presă organizată miercuri la Bucureşti.
În acelaşi timp, ambasadorul Rusiei în România a salutat eforturile diplomatice ale preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi ale cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, pentru depăşirea tensiunilor dintre NATO şi Rusia.
Rusia critică suplimentarea forţelor NATO din Marea Neagră
Valery Kuzmin a criticat şi suplimentarea capabilităţilor militare NATO în zona Mării Negre.
"Dacă sunt forţe din afara zonei Mării Negre, din ţări aflate la mii de kilometri sau uneori la zeci de mii de kilometri de această regiune, cum am putea noi să le tratăm în mod paşnic, cum am putea să le considerăm ca fiind insuficiente pentru a fi tratate ca o provocare? Ştiţi că bombardierele strategice americane, utilizând spaţiul aerian al Ucrainei spre exemplu, au zburat de mai multe ori în apropierea frontierelor noastre şi au simulat atacuri asupra teritoriului rus. Dumneavoastră credeţi că este un gest de pace, dar noi nu vă împărtăşim punctul de vedere în această privinţă, dar cred că înţelegeţi că este inacceptabil pentru Rusia să asiste pasiv şi să nu reacţioneze la această politică", a afirmat Valery Kuzmin în conferinţa de presă.
"În această privinţă, un alt aspect care trebuie menţionat: este ciudat, ca să mă exprim delicat, să se pretindă că noi contribuim la escaladarea crizei în Ucraina şi să fie trimise acolo echipamente militare, uneori aproape depăşite, uneori poate nu prea sofisticate; aceste arme ajung aproape imediat la armata ucraineană şi la aşa-numitele batalioane naţionaliste teritoriale, pe frontul de luptă, pe linia de separaţie între forţele Republicilor Lugansk şi Doneţk şi regimul de la Kiev. Iar toate aceste arme sunt folosite imediat pentru a ataca şi a ucide populaţie civilă, împotriva infrastructurii civile total paşnice, precum staţii de alimentare cu apă, centrale electrice, şcoli şi aşa mai departe. Dacă dumneavoastră credeţi că aceasta este cea mai bună modalitate pentru detensionarea crizei, îmi pare rău, dar eu sunt un om în vârstă, iar, în tinereţea mea, aceste tactici şi acţiuni erau numite simplu: a turna gaz pe foc într-un conflict".
"Referitor la toate întrebările despre probabilitatea, despre pericolul unui conflict între Rusia şi Ucraina, vă pot repeta pe scurt poziţia noastră foarte clară că nu există, noi nu avem niciun plan şi nu ne pregătim pentru nicio invazie, intruziune sau agresiune împotriva Ucrainei. Respectăm interesele legitime ale ţării şi nu avem în minte niciunul dintre acele planuri", a subliniat Valery Kuzmin, avertizându-i însă pe "naţionaliştii radicali" din Ucraina că Moscova nu va tolera tentativele de "rezolvare prin mijloace militare a conflictelor civile interne", scrie Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
