În raport se vorbeşte despre "abuzuri" in cazul unor arestari preventive. "Potrivit unor ONG-uri care se ocupa de drepturile omului, în multe cazuri, autoritatile au prelungit automat arestarea preventiva, chiar daca motivele initiale ale arestarii nu mai existau", se arata in raport.
Raportul condamna si "telejustitia", cand fragmente din interceptari din dosare sunt facute publice. "Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri [de coruptie] i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil", afirma raportul.
"Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei", se mai arata in raport. Ghidul respectiv, insa, nu este respectat.
Raportul mai mentioneaza ca Romania a fost condamna in repetate randuri de CEDO pentru incalcarea articolului 6 din conventie, care vorbeste despre dreptul la un "proces echitabil".
Exista probleme cu interceptarile, care in unele cazuri sunt facute ilegal, se mai precizeaza in raport.
Alte principale probleme in cazul Romaniei sunt:
- hartuirea si relele tratamente aplicate detinutilor si romilor de catre politie si jandarmi;
- coruptia guvernamentala a ramas o problema raspândita care a afectat toate sectoarele societatii;
- discriminarea sociala sistematica a romilor;
- conditiile deficitare din penitenciare;
- încercarile continue ale unor politicieni de a compromite independenta justitiei;
- Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist;
- amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor au subminat libertatea presei;
- sistemul judiciar a luat masuri pentru punerea sub acuzare si pedepsirea functionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autoritatile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale politiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea politistilor.
Citește și: Senatul a votat pentru arestare preventivă pe "indicii temeinice", nu "suspiciuni rezonabile"
Legat de situatia comunitatii greco-catolice din Romania, raportul mentioneaza: "Au existat numeroase dispute asupra bisericilor si proprietatilor pe care Biserica Ortodoxa Româna nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice, încalcând hotarâri judecatoresti în acest sens. De asemenea, guvernul nu a luat masuri pentru a retroceda bisericile greco-catolice confiscate de conducerea comunista dupa al Doilea Razboi Mondial."
Un raport detaliat despre situatia libertatii religioase din Romania va fi dat publicitatii in curand de catre Departamenutl de Stat, unde aceasta problema va fi abordata pe larg.
Guvernul român a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii cazurilor trimise în instanţă, însă nu a făcut o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resurse umane şi instrumente necesare bunei implementări, potrivit Raportului Departamentului de Stat.
NOUL COD PENAL
În Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind "Practici în materie de drepturile omului" se menţionează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvenţe.
"În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal şi un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanţă. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor şi nu a alocat resursele umane şi instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor.
Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autorităţile nu au achiziţionat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferenţe între categoriile de judecători şi functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele şi moţiunile preliminare; judecătorul de drepturi şi libertăţti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Citește și: Elena Udrea intenționează să scrie o carte despre cele 72 de zile în cătușe
Cu toate acestea, unele instanţe nu au avut suficienţi judecători pentru a separa funcţiile. Codul Penal include o serie de inconsecvenţe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament", se arată în Raportul Departamentului de Stat american.
Totodată, în document se menţionează că în cursul anchetei şi în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obţinute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri mass-media a prezentat aceste informaţii, în special în cazurile de coruptie, unii judecători plângându-se că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpaţi să beneficieze de un proces echitabil.
"După intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală şi ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraţilor cu presa, stabilind limite în cazul informaţiilor pe care procurorii le pot dezvălui pe parcursul anchetei", se mai precizează în raportul Departamentului de Stat american.
Libertatea presei
Legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni, arată raportul Departamentului de Stat.
La subcapitolul "Violenţe şi acte de hărţuire", raportul Departamentului de Stat constată că "politicieni şi cetăţeni au insultat sau au hărţuit, în unele situaţii, jurnalişti".
"În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor", menţionează raportul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
