Leul a atins un minim istoric față de euro pe piața interbancară, iar analistul Elena Cristian avertizează asupra riscurilor pentru economia României.
Leul s-a prăbușit față de euro, joi, 1 octombrie. A ajuns la cel mai scăzut nivel față de moneda europeană pe piața interbancară. Deși cursul oficial anunțat de Banca Națională a României la ora 13:00 a fost de 5,2777 lei pentru un euro, cotațiile din piața interbancară au urcat puternic în a doua parte a zilei. Euro a început să crească în jurul orei 14:45 și a ajuns la un maxim de 5,3459 lei. Totodată, BNR-ul a anunțat că în ultima lună au fost pierduți undeva la 5 miliarde de euro din rezerva valutară. Analistul DC Business, Elena Cristian, a comentat subiectul într-o intervenție la România TV, în emisiunea lui Dragoș Bistriceanu.
"Nici la criza din 2009-2010 nu au fost asemenea indicatori"
"Nici la criza din 2009-2010 nu au fost asemenea indicatori. Nu a fost o asemenea degringoladă financiară. Vorbim despre o perioadă foarte grea din punct de vedere economic, cu o perspectivă foarte neagră. Dacă vom fi retrogradați, atunci lucrurile vor sta rău de tot, pentru că statul nu se va mai putea împrumuta. Va fi o întârziere în salarii și pensii. Nici nu vreau să alertez lumea de acasă, pentru că și așa oamenii sunt amărâți. Credeți că cineva ar putea trăi cu 1300 de lei astăzi? Un milion de pensionari primesc această sumă. Nici nu vreau să mă gândesc. Te duci o dată la cumpărături, vii cu aproape două sacoșe acasă și asta a fost tot. Nu mai vorbesc de facturi, medicamente, vine iarna, apare întreținerea și așa mai departe.
"Ar fi un dezastru pentru România să trecem în junk"
Situația este extrem de grea. Dincolo de toate acestea, nu trebuie să alertăm lumea, dar vorbim și de o iresponsabilitate politică care face tot contextul și mai complicat. Nu avem o rectificare bugetară, nu avem o situație clară pentru perioada următoare, nu avem o perspectivă de stabilitate politică, nu avem un buget pentru anul viitor și cu atât mai mult, ministrul finanțelor ne-a spus că dacă nu vom fi retrogradați acum, în primă vară nu scăpăm. Deci, dacă am avea norocul să scăpăm acum, nu scăpăm în primă vară. Ar fi un dezastru pentru România să trecem în junk, sincer vă spun. Ar fi un dezastru pentru toată lumea, mai puțin pentru politicieni și camarila lor” a punctat Elena Cristian.
România, în fața testului S&P, vineri, 2 octombrie
Reuters, una dintre cele mai mari agenții de presă din lume, scrie, după ce Guvernul Siegfried Mureșan a picat la votul din Parlament, că "eșecul României de a instala un nou Executiv intensifică presiunea asupra ratingului de țară" înainte de evaluarea S&P, programată pentru vineri, 2 octombrie.
Sursa citată menționează, într-o analiză, că eșecul țării noastre vine pe fondul unui impas politic care durează de cinci luni și al creșterii rapide a datoriei publice, care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale.
"Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în Parlament, prelungind o criză care a adus deja leul românesc la minime record și a împins randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani ale țării în creștere cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an, în ultimele două săptămâni.
Datoria externă a României se află sub presiune de ceva vreme, obligațiunile pe termen lung tranzacționându-se în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află pe cea mai joasă treaptă a categoriei recomandate pentru investiții, cu perspectivă negativă.
De la începutul anului 2025, contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri care reflectă o retrogradare cu două trepte a ratingului la BB, întrucât măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru a ține sub control creșterea îndatorării au subminat coaliția pro-UE aflată la putere în România și au determinat o creștere bruscă a sprijinului acordat Alianței pentru Unirea Românilor (AUR)", scrie Reuters.
Reuters amintește că la sfârșitul lunii iulie, România a evitat la limită o retrogradare în "Junk" din partea agenției Fitch, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că Bucureștiul trebuie să adopte, până la sfârșitul acestui an, bugetul pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. România a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul sub plafonul UE de 3% din producție până în 2030.
Moody's și Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României din nou la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții au acordat României cel mai scăzut nivel din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă.
