Procuroul general al României spune că articolul care permitea procurorilor să renunţe la urmărire penală avea rolul de a aerisi sistemul judiciar de dosarele cu infracţiuni minore ce se puteau încheia cu amendă sau cu muncă în folosul comunităţii.
„Să presupunem furtul unei bucăţi de salam dintr-un supermarket sau alte produse similare. Pentru această faptă dacă suspectul era o persoană care săvârşea pentru prima dată astfel de fapte, dacă prejudiciul era recuperat, dacă partea vătămată nu cere trimiterea în judecată a inculpatului, pentru astfel de soluţie, fără alte cheltuiei majore, avocaţi din oficiu, care sunt foarte mari, se dispunea renunţarea la urmărirea penală", spune Tiberiu Niţu, procurorul general al România.
După decizia Curţii Constituţionale, aceste dosare nu mai pot fi închise. Procurorii trebuie să facă investigaţii la fel ca într-un dosar în care prejudiciul este de zeci de mii de euro. „Toate acele cauze cu autor cunoscut care până în acest moment ar fi fost soluţionate prin renunţare la urmărirea penală, după cum v-am dat exemplu mai devreme, vor ajunge cu rechizitoriu pe masa instanţei de judecată. Vor fi costuri suplimentare cu expertize, vor fi costuri suplimentare cu citarea, vor fi costuri cu onorarile pt avocaţii din oficiu. Toate acestea vor fi suportate de la bugetul de stat", mai spune procurorul general al României.
Numai anul trecut, 138 de mii de dosare de furt sau de distrugere au fost închise.Tberiu Niţu spune că este o practică întâlnită în multe state ale Uniunii Europene. „În Austria se foloseşte neurmărirea faptelor mărunte, în Franţa la fel. În Fanţa chiar poliţistul propune să nu se facă urmărirea penală întrucât fapta este extrem de măruntă - și exemple pot continua", spune Tiberiu Nițu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
