România va restricţiona exportul de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina, va implementa măsuri de securizare suplimentară pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul ţării şi va institui controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, a anunţat, miercuri, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De ce nu a luat aceste măsuri în cele 12 luni de când au început să intre în țară cereale ucrainiene fără taxe vamale, Daea nu a spus.
Dimpotrivă, până la ieșirea în stradă a fermierilor polonezi, bulgari și în cele din urmă și a românilor, Petre Daea lăuda importurile ucrainiene. În martie, Daea spunea că cerealele importate din Ucraina respectă parametrii de calitate, cele 8.500 de probe prelevate de ANSVSA dovedind acest lucru. Adică, mostrele testate nu depășesc nivelul de pesticide admis de Uniunea Europeană. Dar, ANSVSA are teste doar pentru pesticidele aprobate în UE, așa că nici nu avea cum să depisteze chimicalele din cerealele ucrainiene, care nu se mai folosesc în Europa de 20 de ani!
În ceea ce privește grâul rămas în hambarele fermierilor români din cauza celui ucrainian, Daea a raportat către Comisia European că stocul de la sfârşitul lui 2022 era de 5,837 milioane tone la grâu. Faţă de media stocurilor din ultimii 5 an, raportul Ministerului Agriculturii arată o scădere de 9%, la porumb, stocul a fost de 4,878 milioane de tone, mai mic decât media ultimilor 5 ani cu 59%, iar la floarea-soarelui stocul era mai mic cu 2%.
Sumele mici rezultate din calculele Comisiei pentru despăgubiri sunt justificate chiar de raportul trimis de România la Bruxelles, care arată că nu ne-au influențat cerealele ucrainiene.
Fermierii români, principalele victime ale exporturilor ucrainiene
Contactat de DCNews, Marius Micu, vicepreședinte al COPA și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, ne-a transmis că ”situația în care se află fermierii români este foarte dificilă și nemaiîntâlnită până acum. România asigură aproximativ 60% din ceea ce înseamnă tranzitul produselor agricole ucrainene, asta însemnând că celelalte state care au primit compensații pentru impactul negativ pe care l-au avut în urma asigurării acestor rute de tranzit, și anume Polonia și Bulgaria, la comun, asigură aproximativ 40%”.
Vicepreședintele Federației Naționale PRO AGRO a punctat că vorbim despre două situații distincte, ce trebuie clarificate:
”1. importul, situație pe care o aveam și până acum, care include verificările de rigoare, respectiv elementele de fitosanitar sau, mai bine spus, de siguranță alimentară.
2. asigurarea rutelor de tranzit, o situație distinctă de cea de import, o situație excepțională rezultată în urma agresiunii Rusiei în Ucraina”.
”Uniunea Europeană, printre măsurile luate, a anulat barierele tarifare pe import, ceea ce înseamnă că exportatorii ucraineni care făceau export către statele membre din UE nu au mai fost taxați, nu au mai plătit taxe vamale” a explicat Marius Micu, continuând cu a doua problemă, cea care a și afectat agricultorii români, respectiv tranzitul statelor membre: ”Aceste rute de tranzit trebuiau să înceapă în România din punctul A, respectiv o vamă care asigură granița cu țara noastră, și să se încheie în punctul B, respectiv Portul Constanța în cea mai mare parte. Ce s-a întâmplat a fost că producțiile n-au ajuns la destinație, în ceea ce reprezintă tranzitul, adică n-au ajuns să plece spre export.
De aici au apărut problemele pentru fermierii români, a apărut dezechilibrul în ceea ce privește prețul. Aceste producții nu s-au supus verificărilor din punct de vedere al siguranței alimentare, pentru că doar trebuiau să treacă prin România. Prin urmare, nu au fost supuse controalelor”.
Producțiile din Ucraina, slab controlate la intrarea în UE
Totodată, Marius Micu atrage atenția asupra condițiilor de producție din Ucraina, foarte diferite de cele din statele membre. Dacă Uniunea Europeană are ”regulamente foarte clare și foarte restrictive, prin limitări de pesticide, dar și anumite cantități de fertilizanți”, în Ucraina, de exemplu, sunt alte norme de siguranță alimentară, care nu sunt verificate, având în vedere că producțiile de tranzit, care trebuiau să părăsească România, nu sunt supuse controalelor la vamă. Pe de altă parte, nici importurile nu ar fi verificate temeinic. ”Pe import ar trebui să controlăm nu numai substanțele pe reziduurile pe care le controlăm în Europa, ci ar trebui să avem controale din punct de vedere al siguranței alimentare și-n ceea ce privește reziduurile de pesticide interzise în UE, pentru că-n țările terțe se produce cu substanțe interzise în UE, cu eficiență economică mai mare”.
Blocajul se va amplifica
Și totuși, având în vedere că producția de tranzit a rămas în țară generând un dezechilibru evident, atât în ceea ce privește cererea și oferta, dar și prețul, Marius Micu spune că ce este rău abia acum urmează: ”Avem un blocaj care se va amplifica în vară, când este perioadă de recoltă și-n Ucraina și-n România”.
Fostul secretar de stat mai punctează că lucrurile ar fi trebuit gestionate corespunzător respectiv prin ”contorizarea cantităților intrate, ceea ce nu am făcut, pentru că nu am văzut nicio informație oficială din partea vreunei instituții din România care să spună că în țara noastră, prin rutele de tranzit, a intrat cantitatea X și a ieșit cantitatea Y - aici trebuie să ne punem un semn de întrebare de ce nu s-a întâmplat acest lucru”.
Prin urmare, aceste rute de tranzit au fost principalele cauze ale dezechilibrului. Marius Micu spune că nu trebuie oprite, ci ”trebuie asigurate, dar în condiții corecte de piață, prin contorizarea cantităților - cât intră prin punctul A, cât iese prin punctul B. Este necesar să avem elemente care să ne asigure că tot ce intră prin punctul A va ieși prin punctul B. O altă soluție ar fi separarea fluxurilor pentru producții care vin din Ucraina, pentru a avea flux separat pentru producția autohtonă. Nu putem bloca portul (Portul Constanța, în vederea exportului n.r.) doar cu producție din Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că ajutăm fermierii din Ucraina, dar să avem grijă și de fermierii noștri, pentru a exporta producția”. În final, el spune că fermierii români vor fi impactați oricum, dar trebuie să ne asigurăm că impactul va fi cât se poate de mic.
Prețul pâinii a crescut, prețul grâului a scăzut. Unde se rupe lanțul
”Dacă fermierii români au rămas cu cerealele în silozuri, la o scară industrială, înseamnă că grâul ucrainian a intrat în lanțurile de procesare la o scară industrială, spune Val Vâlcu. A ajuns în fabricile de nutrețuri combinate, în fabricile de pâine, a ajuns la crescătorii individiuali de animale, la micile ferme, vândut direct din TIR-ul oprit pe șosea? Dacă a fost așa, atunci înseamnă că ucrainienii au vândut în disperare, cu prețuri mici, ca să scape rapid de stocurile lor și asta a scăzut prețul cu care a lucrat industria alimentară, prețul la care a intrat grâul sau porumbul, ori floarea soarelui în lanțurile de procesare.
Ori, nu s-a văzut un preț mai mic la raft, toți producătorii de alimente au crescut prețurile, s-au plâns că in-put-urile s-au scumpit, în condițiile în care, pe acest scenariu, materiile prime ar fi fost mai ieftine. De ce nu a scăzut prețul pâinii? A fost un joc al marilor traderi, care au speculat piața? S-a lucrat la negru la scara întregii industrii alimentare, sau într-o mare parte a acesteia? Cine controlează aceste lanțuri? Ministerul Agriculturii, Fiscul, Consiliul Concurenței?
De ce au așteptat un an până să intervină, ba nici acum nu fac nimic, sunt doar declarații de intenție, nesusținute de modificări legislative, prin ordine de ministru sau OUG, care să stabilească responsabilități de control și mai ales sancțiuni pentru traficarea cerealelor ucrainiene.
Simpla sigilare a TIR-urilor nu rezolvă nimic în lipsa unor măsuri de control și a atribuirii responsabilităților de control”, a spus Val Vâlcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
