Cum au ales americanii ONG-urile pentru Nuland. Ce i-au spus activiștii

Cât a stat în România, asistentul secretarului de Stat american pe probleme europene și euroasiatice, Victoria Nuland, a avut întrevederi cu Laura Codruța Kovesi, Traian Băsescu, Titus Corlățean, dar și cu mai multe ONG-uri. De asemenea, la întâlnirea cu Victoria Nuland au participat directorul de la Centrul Român de Politici Europene, Cristian Ghinea, directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, dar și jurnalistul Mircea Marian.

La ambasada SUA la București au fost invitați reprezentanți ai mai multor ONG-uri care urmăresc activitatea Justiţiei şi a instituţiilor politice. De pe listă au fost însă omise organizaţii apropiate trustului de presă al lui Dan Voiculescu. În ultimul moment, Victoria Nuland a cerut însă o fotografie cu cei prezenţi, urmând ca Ambasada să o facă publică. „Ea şi-a dorit acest lucru. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizaţiile chemate sunt cele care au avut poziţii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, a comentat Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, unul dintre cei prezenţi la discuţie.

Ce i-au spus activiștii

Activiștii i-au descris „metoda” atacării statului de drept: "După ce te calcă cu autobuzul, coboară să vadă care mai e viu sub roţi”. Pe durata celor 60 de minute cât a durat întrevederea, activiștii au vorbit despre temerile lor. „Preocuparea era legată de respectarea statului de drept, de modul în care se adoptă legi în România, legi legate de anticorupţie, dar şi de mediul de business, în condiţiile în care, oricum, cele două domenii se întretaie. Noi am explicat că aceste lucruri (precum episodul din „marţea neagră” a Parlamentului, n.red.) se întâmplă cu o frecvenţă mare şi îngrijorătoare. Mesajul a fost acela că, după ce te calcă cu autobuzul şi Ambadasa iese şi îi atenţionează, ei nu fac alteva decât să cobooare şi să se uite care din noi mai e viu sub roţi. Există deja o metodă”, spune Adrian Moraru, notează Gândul.

Victoria Nuland a vrut să afle de ce românii nu ies în stradă când vine vorba despre justiție

Una dintre nedumeririle Victoriei Nuland a fost aceea că, deşi au dovedit că pot ieşi în stradă să-şi apere convingerile, românii nu se mobilizează la fel când vine vorba de corupţie, de justiţie. Răspunsul s-a îndreptat către lipsa informării și către tipul de informare care se practică în trusturile de presă.

De asemenea, s-au făcut referiri şi la mecanismele europene de apărare a statului de drept, care au funcţionat în 2012. Reprezentanţii ONG au fost mai degrabă critici la adresa inacţiunii, de această dată, din partea Bruxelles-ului. „S-a discutat şi de ce tipuri de mecanisme de balansare a unor măsuri pot fi găsite, ce poate face Europa pentru noi şi de ce face sau, mai exact, nu face”, spune Moraru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News