Președintele Klaus Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, este considerat de către contracandidatul olandez Mark Rutte un ”om excepțional”. Astăzi, președintele a spus, întrebat ce-l diferențiază de Mark Rutte: ”Ne deosebesc geografia, istoria și cu siguranță sunt unele teme unde abordările noastre - ambele sunt foarte constructive - sunt ușor diferite în ceea ce privește viitorul Alianței Nord-Atlantice”.
Dar ce ar putea ascunde cartea jucată de România pentru conducerea NATO?
Până acum România nu a jucat. Acum joacă! Iată despre ce e vorba!
În decembrie, în contextul acceptării în Schengen, a fost verificată Bulgaria. Evaluarea a fost ”un adevărat succes”. Premierul olandez Mark Rutte afirma că, dacă se întâmplă asta, țara sa va ridica veto-ul pentru Schengen. Deși această evaluare pozitivă invocată a existat, nici până astăzi nu avem vreo reacție din partea Olandei. Dacă Olanda își schimbă poziția față de Bulgaria, Austria ar putea să o urmeze. A fi izolată în Europa nu este tocmai o variantă pe masa lui Karl Nehammer. Ambițiile lui Mark Rutte de a conduce NATO sunt parte din acest scenariu. Oficialul olandez are nevoie de susținerea Europei de Est. Decizia pentru funcția țintită se ia prin consens.
foto Reuters Marketplace
În acest context, s-ar putea explica această candidatură a președintelui Klaus Iohannis pentru conducerea NATO: În sfârșit, România joacă! Și aceasta este, într-adevăr, o carte de jucat pentru țara noastră. Mark Rutte are nevoie de Europa de Est pentru a fi la conducerea NATO, iar noi, România și Bulgaria, avem nevoie de Mark Rutte pentru aderarea deplină în Schengen. Cum mandatul lui Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, nu va trece dincolo de octombrie 2024, a venit momentul ca și România să impună ultimatumuri. Va face Olanda pasul înapoi, la pachet cu Austria? Va intra România, cât de curând, în Schengen terestru? Încă se joacă! Să vedem ce carte avem!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
