Atacurile ruşilor continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei
Oficialii ucraineni anunţă că mai mult de o mie de localităţi au rămas fără curent electric, după ce raidurile aeriene au lovit capitala Kiev şi alte zone din ţară. Kiev, Harkov, Dnipro, Jitomir au fost oraşe lovite cel mai puternic. Atacurile trupelor ruse au vizat infrastructura energetică, lăsând milioane de oameni fără electricitate şi apă. În părţi ale capitalei, serviciile au fost întrerupte după atacarea unei facilităţi de pe malul estic al râului Dnipro. Atacurile fac parte din strategia Moscovei de a lovi infrastructura esenţială înaintea iernii, perturbând serviciile esenţiale şi demoralizând populaţia. O treime din centralele electrice ale Ucrainei au fost distruse după raidurile recente, potrivit preşedintelui Zelenski, care acuză Rusia de terorizarea şi uciderea civililor - relatează corespondentul BBC de la Kiev.
Opt din zece britanici dezaprobă guvernul actual al Marii Britanii (sondaj YouGov)
Opt din 10 britanici dezaprobă acum guvernul, arată un sondaj YouGov realizat marţi, în timp ce ţara se confruntă cu o criză economică inflamată de încercările abandonate ale noului premier, Liz Truss, de a face reforme radicale de reducere a taxelor. Sondajul relevă că 77% dintre britanici dezaprobă guvernul condus de conservatori, fiind cel mai mare procent din ultimii 11 ani de monitorizare YouGov, a precizat compania. YouGov a mai spus că nouă din zece britanici, adică 87% dintre cei chestionaţi, spun că guvernul gestionează prost economia, ceea ce reprezintă o lovitură pentru partidul care, în mod istoric, şi-a lăudat recordul de disciplină fiscală. Alte sondaje de opinie au arătat o scădere a sprijinului pentru Partidul Conservator în ultimele săptămâni, după ce un plan de reduceri de taxe nefinanţate a şocat investitorii, declanşând turbulenţe pe piaţa obligaţiunilor atât de puternice încât Banca Angliei a trebuit să intervină. YouGov a intervievat 1.772 de persoane, iar rezultatele sondajului au fost publicate marţi.
Producătorul francez de ciment Lafarge a pledat vinovat în SUA pentru sprijinirea Statului Islamic şi a altor grupuri teroriste
O companie franceză producătoare de ciment a pledat vinovată în SUA pentru acuzaţii de finanţare a grupării Statului Islamic, pentru continuarea activităţi unei fabrici în Siria, după izbucnirea războiului. Lafarge a admis că subsidiara sa siriană a plătit taxe Statului Islamic şi altor grupări armate, pentru a-şi proteja staff-ul. Compania a fost de acord să plătească o amendă de aproape 780 milioane de dolari. În timp ce Statul Islamic răpea şi ucidea în Siria jurnalişti şi lucrători umanitari, Lafarge a plătit organizaţiei pentru a-şi putea continua operaţiunile la fabrica de ciment din ţară. Este cea mai mare penalizare financiară plătită de o companie privată, după ce a recunosc că a asigurat suport material unei organizaţii teroriste. Este şi pentru prima dată când o corporaţie a pledat vinovată pentru astfel de acuzaţii în SUA - relatează corespondentul BBC.
Ucraina va cere Israelului să îi furnizeze imediat sisteme de apărare antiaeriană (Dmitro Kuleba)
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că, pe 18 octombrie, Ucraina va transmite Israelului o notă oficială în care va solicita să îi furnizeze imediat sisteme de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului, Ucraina nu vede obstacole obiective în calea cooperării cu Israelul în domeniul apărării aeriene. "Iranul reprezintă o linie roşie pentru Israel. Iar când Iranul a devenit complice la crima de agresiune împotriva Ucrainei, cred că oricine din Israel care încă mai are îndoieli cu privire la ajutorul pentru Ucraina [...] aceste îndoieli ar trebui spulberate. Vom lucra la asta cu partenerii noştri israelieni" - a menţionat Kuleba. Ministrul a remarcat că politica de echilibru sau neutralitate în problema agresiunii ruse nu contribuie la obţinerea păcii, motiv pentru care Ucraina trebuie ajutată. "Aceleaşi drone care distrug Ucraina sunt îndreptate şi spre Israel. Cred că asta spune totul. Exact acesta ar trebui să fie punctul de plecare pentru elaborarea politicii israeliene" - a concluzionat Dmitro Kuleba.
ExxonMobil s-a retras complet din afacerile sale petroliere din Rusia
Compania energetică ExxonMobil afirmă că s-a retras "în siguranţă" din afacerile sale petroliere din Rusia, acuzând guvernul de la Moscova de "exproprierea" acţiunilor sale într-un uriaş câmp petrolier. Gigantul petrolier american a declarat că guvernul rus a "reziliat în mod unilateral" participaţia sa în câmpul de petrol şi gaze Sahalin-1, situat în estul îndepărtat al Rusiei. "Am depus toate eforturile pentru a ne angaja cu guvernul rus şi cu alte părţi interesate. Prin două decrete, guvernul rus a pus capăt în mod unilateral intereselor noastre în Sahalin-1, iar proiectul a fost transferat unui operator rus", a adăugat un purtător de cuvânt al ExxonMobil. În martie 2022, după invazia rusă în Ucraina, ExxonMobil a declarat că începe procesul de retragere din societatea mixtă rusă Sahalin-1. Şi alte mari companii occidentale s-au confruntat cu probleme în ceea ce priveşte ieşirea din Rusia. În luna mai, Shell a anunţat vânzarea activităţilor sale din Rusia în domeniul lubrifianţilor şi al energiei cu amănuntul, dar a declarat că se află încă în proces de eliminare treptată a celorlalte activităţi din Rusia. În februarie, BP (British Petroleum) a declarat că va renunţa la participaţia sa de 19,75% din Rosneft, dar a precizat că, din cauza sancţiunilor şi a normelor ruseşti, nu a putut încă să îşi vândă acţiunile Rosneft. În septembrie, compania energetică norvegiană Equinor a confirmat că şi-a finalizat complet retragerea din Rusia, afirmând că nu mai are "niciun activ sau proiect în Rusia". Equinor a anunţat în luna mai că intenţionează să se retragă din patru societăţi mixte cu firma petrolieră rusă Rosneft şi să părăsească un câmp petrolifer, proiectul Hariaga.
Preşedintele agenţiei pentru securitate cibernetică din Germania a fost demis din funcţie
Preşedintele agenţiei de securitate cibernetică din Germania, Arne Schönbohm, a fost demis din funcţie din cauza unor suspiciuni privind legăturile sale cu Rusia. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, l-a demis pe preşedintele Biroului Federal pentru Securitatea Informaţiei (BSI), demisia având efect imediat - a declarat marţi pentru CNN un purtător de cuvânt al ministerului. "Nu mai exista încredere în conducerea lui Arne Schönbohm" - a spus oficialul german pentru CNN. Demiterea acestuia survine după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora Arne Schönbohm avea legături cu persoane implicate în serviciile de informaţii din Rusia. În urma "situaţiei actuale de criză privind războiul hibrid rusesc", acuzaţiile "au afectat permanent încrederea publică necesară în neutralitatea şi imparţialitatea conducerii lui Schönbohm în calitate de preşedinte al celei mai importante autorităţi de securitate cibernetică din Germania" - a declarat purtătorul de cuvânt într-un comunicat. Acuzaţiile "au afectat, de asemenea, relaţia de încredere a ministrului (de interne), indispensabilă în exercitarea funcţiei sale" - a adăugat purtătorul de cuvânt. "Toate acuzaţiile cunoscute vor fi investigate în mod amănunţit şi viguros şi vor fi supuse unei evaluări detaliate. Până la finalizarea acestei anchete, domnul Schönbohm este, bineînţeles, prezumat nevinovat" - a conchis purtătorul de cuvânt.
Schönbohm era şeful BSI din februarie 2016. El nu a făcut niciun comentariu public de când au apărut acuzaţiile privind legăturile sale cu Rusia.
Somalia s-ar putea confrunta cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile din ultima jumătate de secol (UNICEF)
Agenţia ONU pentru copii, UNICEF, a avertizat marţi că Somalia s-ar putea confrunta cu ce cea mai mare rată a mortalităţii infantile din ultima jumătate de secol, pe măsură ce se intensifică avertismentele privind foametea din această ţară. Anii întregi de secetă, la care se adaugă conflictele continue au provocat un deficit grav de alimente în Cornul Africii. Potrivit UNICEF, la fiecare minut un copil din trei este internat în spital în Somalia cu diagnosticul malnutriţie. În luna august, peste 44.000 de copii au fost internaţi cu malnutriţie gravă. Presiunile cresc asupra autorităţilor, care trebuie să declare foamete pentru a debloca un răspuns umanitar de urgenţă. Cea mai afectată zonă a ţării este ocupată de militanţii grupării islamiste Al-Shabaab, care au perturbat sau chiar blocat răspunsul umanitar.
Kremlinul susţine că umbrela sa nucleară acoperă şi teritoriile ucrainene recent anexate
Cele patru regiuni ale Ucrainei pe care Rusia le-a anexat în ultimele săptămâni se află sub protecţia arsenalului nuclear al Rusiei, a transmis marţi Kremlinul, potrivit Reuters.
Într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în acest sens: 'Aceste teritorii sunt părţi inalienabile ale Federaţiei Ruse şi securitatea lor este asigurată la acelaşi nivel ca restul teritoriului Rusiei'.
Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat la 30 septembrie anexarea a patru regiuni ucrainene Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (sud), ce reprezintă în jur de 18% din teritoriul Ucrainei, în urma aşa-ziselor referendumuri prin care Moscova a încercat să atribuie o bază legală anexării lor, prin încălcarea dreptului internaţional.
Pe de altă parte, Peskov a declarat că 'nu deţine informaţii' cu privire la utilizarea de către armata rusă a unor drone de fabricaţie iraniană în Ucraina, în contextul în care Kievul a acuzat Moscova că le foloseşte pentru a lovi infrastructura de aprovizionare cu electricitate şi apă, potrivit AFP.
'Nu avem astfel de informaţii', a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de un jurnalist dacă Moscova utilizează drone iraniene în Ucraina. ' Este utilizată tehnologie rusă, cu denumiri ruseşti', a adăugat el, recomandându-le jurnaliştilor să se adreseze Ministerului rus al Apărării pentru orice fel de întrebări suplimentare.
Bilanţul atacului de luni cu o dronă kamikaze asupra unui bloc rezidenţial din centrul Kievului a crescut la cinci morţi, a anunţat primarul capitalei ucrainene Vitali Kliciko, citat de EFE.
Atacul, al doilea într-o săptămână asupra capitalei ucrainene, a fost efectuat de o dronă iraniană "Shahed-136" (sau Gheran-2 în limba rusă) în cartierul Şevcenkovski, din centrul Kievului, potrivit agenţiei de presă spaniole. MAE iranian a dezminţit luni că ar fi furnizat Rusiei drone pentru a fi folosite în Ucraina, conform Reuters.
Capitala ucraineană a fost marţi dimineaţă ţinta unui alt atac rus, de data aceasta cu rachete, în care au fost avariate două obiective de infrastructură în cartierul Desnian.
Kirilo Timoşenko, adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, a indicat că trei explozii au avut loc la o instalaţie de alimentare cu energie electrică în partea stângă a oraşului străbătut de fluviul Nipru.
În urma atacului, furnizarea de apă şi electricitate este parţial limitată în multe locuinţe din această parte a capitalei, a precizat Vitali Kliciko, care a lansat un apel către locuitorii Kievului să economisească energia electrică.
Compania de electricitate DTEK a precizat pe contul său de Facebook că locuitorii cartierului Troieşcina, de pe malul stâng al fluviului Nipru, se confruntă cu întreruperi de energie electrică.
Rusia a distrus prin bombardamentele sale 30% din centralele electrice ucrainene în mai puţin de o săptămână, provocând întreruperi 'masive' de curent electric în apropierea iernii, a denunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, citat de AFP.
'Din 10 octombrie, 30% din centralele electrice ucrainene au fost distruse, provocând pene masive în întreaga ţară', a indicat Zelenski pe Twitter, reiterâ
Israelul critică decizia Australiei de a nu mai recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a sa; Autoritatea Palestiniană o salută
Israelul a criticat marţi decizia Australiei de a nu mai recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a sa, şi l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul australian pentru explicaţii, în vreme ce Autoritatea Naţională Palestiniană a salutat anunţul guvernului de la Canberra, transmite AFP.
Într-un comunicat, prim-ministrul Yair Lapid a calificat decizia Australiei drept 'un răspuns precipitat la o informaţie de presă eronată', fără a preciza la ce face referire.
'Nu putem decât să-i urăm guvernului australian să-şi gestioneze celelalte dosare într-o manieră mai serioasă şi profesionistă', a adăugat Lapid.
La rândul său, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul australian în cursul zilei.
Australia a anunţat marţi că nu va mai recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitala statului Israel, revenind astfel asupra unei decizii luate de guvernul conservator precedent.
'Salutăm decizia Australiei cu privire la Ierusalim şi apelul său în favoarea soluţiei cu două state (...) şi garanţia sa potrivit căreia suveranitate viitoare a Ierusalimului depinde de o soluţie permanentă bazată pe legitimitatea internaţională', a reacţionat marţi pe Twitter ministrul afacerilor civile palestinian, Hussein al-Sheikh.
Ministrul de externe australian, Penny Wong, afirmase că problema statutului Ierusalimului trebuie rezolvată în cadrul unor negocieri de pace între Israel şi palestinieni, nu în cadrul unor decizii unilaterale.
'Nu vom susţine o abordare care compromite această perspectivă', a declarat ea, adăugând că 'ambasada Australiei a fost mereu şi rămâne la Tel Aviv'.
Guvernul laburist de centru-stânga se află la putere în Australia din luna mai.
Executivul precedent condus de Scott Morrison a fost criticat puternic în 2018 când a anunţat că recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului, după o decizie similară a preşedintelui american Donald Trump.
Problema Ierusalimului şi cea a statutului său rămân unele din punctele cele mai spinoase ale conflictului israeliano-palestinian.
Israelul a ocupat partea de vest a Ierusalimului în 1967, a anexat-o şi consideră de atunci întreg oraşul drept capitala sa 'eternă' şi 'indivizibilă', în vreme ce palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Vest capitala statului la care aspiră.
La Ierusalim şi-au stabilit ambasada doar Statele Unite, Guatemala, Honduras şi Kosovo.
EAU a cerut explicaţii şefului delegaţiei UE referitor la declaraţiile lui Josep Borrell, considerate rasiste
Autorităţile de la Abu Dhabi l-au convocat luni pe şeful interimar al delegaţiei UE în Emiratele Arabe Unite pentru a-i cere explicaţii cu privire la comentariile făcute săptămâna trecută de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, pe care administraţia emirateză le consideră rasiste, informează Reuters.
Ministerul de externe din Emiratele Arabe Unite a declarat că remarcile sunt "nepotrivite şi discriminatorii" şi "contribuie la agravarea climatului de intoleranţă şi discriminare la nivel mondial", conform agenţiei de ştiri de stat emirateze WAM.
În alocuţiunea sa în faţa absolvenţilor Academiei diplomatice de la Colegiul Europei din oraşul belgian Bruges, difuzată pe scară largă online de săptămâna trecută, Borrell a numit Europa "o grădină", iar mare parte a restului lumii o "junglă" care "ar putea invada grădina" europeană.
"Grădinarii ar trebui să aibă grijă de grădină, dar nu vor proteja grădina construind pereţi. O grădină mică şi drăguţă înconjurată de ziduri înalte pentru a preveni pătrunderea junglei
nu va fi o soluţie. Pentru că jungla are o capacitate de creştere puternică, iar zidul nu va fi niciodată suficient de înalt", afirmase Borrell.
"Grădinarii trebuie să meargă în junglă. Europenii trebuie să se implice mai mult în relaţia cu restul lumii. În caz contrar, restul lumii ne va invada", a spus el.
Într-o conferinţă de presă organizată luni, Josep Borrell a negat că mesajul său ar fi rasist sau colonialist, a informat agenţia de presă EFE. Comentariile au fost menite să respingă ideea unei "Europe fortăreţe" şi să încurajeze studenţii să interacţioneze cu lumea, a spus el.
Canada impune noi sancţiuni jurnaliştilor şi presei din Rusia
Canada a impus sancţiuni jurnaliştilor şi presei din Rusia, precum şi actorilor consideraţi "complici ai dezinformării" în legătură cu războiul din Ucraina, conform unui anunţ făcut luni de ministerul de externe de la Ottawa, informează AFP.
"Războiul regimului rus se bazează pe minciuni şi înşelăciune", a declarat Melanie Joly, şefa diplomaţiei canadiene.
"Pe măsură ce numărul încălcărilor drepturilor omului comise de Rusia continuă să crească, Canada ia măsuri pentru a contracara propaganda care încearcă să le scuze", a adăugat ea.
Printre ţintele noilor sancţiuni se numără postul de televiziune Zvezda, deţinut de ministerul rus al apărării, Dmitri Viktorovici Guberniev, prezentator de televiziune, dar şi Vladimir Maşkov, actor vedetă în Rusia, fervent susţinător al preşedintelui Vladimir Putin şi al războiului din Ucraina.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, peste 1.400 de persoane şi entităţi aflate sau care provin din Rusia, Belarus sau Ucraina au fost sancţionate de autorităţile canadiene, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
