Conferința a fost un prilej pentru șefa de secție de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” de a sublinia relevanța politicilor publice în gestionarea sistemului sanitar.
Realitatea din teren arată însă că presiunea asupra unităților medicale strategice este uriașă. „Spitalele care vor deveni strategice sunt cele la care, din păcate, ajung non-stop pacienți din spitalele mai mici din jurul Bucureștiului sau chiar din București, uneori fără o justificare clară. Bineînțeles că aceste spitale sunt întotdeauna supraîncărcate, supra-solicitate. Personalul ajunge la un soi de burnout sau chiar la un soi de nemulțumire, știind că avem colegi cu aceeași specialitate în spitale mai mici care ne trimit pacienți gravi, iar ei au, uneori, probabil, salarii mai mari decât noi”, a explicat șefa de secție de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.
Tema prevenției a fost ilustrată cu exemple concrete din activitatea sa de zi cu zi. Prof. Aramă a vorbit despre sezonul gripal precedent, pe care Organizația Mondială a Sănătății l-a considerat unul extrem de intens, cu un impact istoric asupra sistemelor de sănătate: „Pe tot parcursul sezonului rece anterior, secțiile de adulți (eu lucrez pe o secție de adulți, coordonez o secție de adulți) au fost aproape permanent pline cu pacienți cu gripă, predominant vârstnici, foarte mulți din căminele de bătrâni, nevaccinați, care au ajuns cu forme severe de gripă la spital, care au supraîncărcat camera de gardă și secțiile și care au făcut diverse complicații severe, inclusiv suprainfecții bacteriene, cu durate de spitalizare prelungită”.
Medicul a atras atenția asupra impactului gripei asupra independenței vârstnicilor. „După gripă sau după COVID, un bătrân deseori își pierde independența zilnică. Deși a ajuns la spital având o oarecare independență, după un episod de gripă a avut un declin neurocognitiv și ajungeam la situația în care familia spunea: l-am adus pe picioare, dar uitați că acum nu mai e pe picioare”, povestește ea.
Prof. Aramă a explicat că vaccinarea poate preveni aceste situații, subliniind importanța responsabilității individuale și colective: „Dacă ar fi fost vaccinat, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Importanța vaccinării trebuie privită și din această perspectivă. Dacă am reuși să convingem cât mai mulți vârstnici, pacienți cu boli cronice sau gravide să se vaccineze într-o proporție cât mai mare, clar am scădea foarte mult presiunea în sezonul rece, secțiile de boli infecțioase și nu numai, și probabil că am scădea foarte mult costurile spitalizărilor”.
Specialistul a atras atenția că vârstnicii care ajung cu gripă severă la spital au adesea multiple comorbidități care se decompensează, precum diabetul sau insuficiența cardiacă, generând internări mai lungi și transferuri frecvente între unități. „Trebuie să educăm populația să înțeleagă că vaccinurile sunt benefice și, când vorbim de vaccinul împotriva gripei, el este utilizat de peste 70 de ani și a demonstrat clar atât eficiența, cât și siguranța. Nu mai avem de ce să ne gândim că ar putea să apară lucruri noi cu RNA-ul sau cu modificarea ADN-ului”, a explicat medicul.
Prof. Aramă a prezentat și proiectele derulate împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și Colegiul Medicilor din România, menite să promoveze vaccinarea în rândul medicilor și pacienților: „Ne propunem să ajungem cu ajutorul societăților la congresele mari ale diverselor specialități, unde să dedicăm timp vaccinării și să le vorbim despre importanța protejării pacienților din specialitatea respectivă. De exemplu, la Congresul Național de Hematologie, vom lansa un ghid de vaccinare al pacientului oncohematologic, ceea ce sperăm să fie un progres pentru a convinge pacienții să se vaccineze”.
Vaccinarea este, în viziunea medicului, și o responsabilitate socială: „Vaccinând un procent cât mai mare din populație, ajungem să economisim bani la bugetul Ministerului Sănătății, să ne protejăm familiile și colectivitățile. Anul trecut, peste 50% din gripalele spitalizate au avut și suprainfecție cu pneumococ. Avem puterea să vaccinăm gratuit atât împotriva gripei, cât și a infecției pneumococice pe cei vulnerabili. Din păcate, însă, adultul și vârstnicul nu sunt încă conștientizați ca grupuri-țintă pentru vaccinare”.
Medicul a explicat și modul în care spitalele pot contribui la promovarea vaccinării: „La Institutul Matei Balș am educat rezidenții de boli infecțioase și sunt promotori ai vaccinării. Ei fac anamneze țintite, au mai mult timp decât medicii titulari să afle toți factorii de risc și, la externare, pacientul primește o schemă de vaccinare adaptată profilului său, care include vaccinul antigripal, vaccinul împotriva infecției pneumococice și rapelul diftero-tetano-pertussis. În acest fel, pacientul pleacă cu recomandări precise și are mai multă siguranță, fiind mai receptiv decât după ce pleacă acasă și i se spun informații neverificate”.