Curtea Constituţională a României discută, luni, sesizările la legea integrităţii. Preşedintele Nicuşor Dan a sesizat Curtea şi atrage atenţia că legea, în forma actuală, încalcă norme şi principii constituţionale.
Update: Dominic Fritz a reacţionat la scurt timp după decizia CCR.
"În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat.
Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației. Un stat de drept care există doar atunci când PSD își dorește, nu mai este stat de drept.
Art. 15 din Constituție “legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine. De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa.
În fața Comisiei Europene, PSD va trebui să explice cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori. În fața investitorilor, va fi mai greu de explicat de ce să creeze locuri de muncă la noi dacă tot statul e la cheremul unui singur partid corupt.
Ziua de azi spulberă orice iluzie că există un PSD “curat, pro-european” cu care s-ar putea coabita. PSD vrea puterea totală în stat, pentru că doar așa poate fura nestingherit. Din păcate, au reușit să controleze instituții precum ANI, părți din justiție și din televiziuni și chiar Curtea Constituțională. Ce nu poate controla PSD sunt milioanele de români corecți care s-au săturat de prețuri crescute doar ca să li se umple lor cutiile de pantofi.
Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni.
PS: Vă amintesc că “fapta” mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar. Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD", a scris Dominic Fritz pe Facebook.
Update: Curtea Constituţională a României a respins, luni, sesizarea partidelor AUR şi S.O.S. România asupra Legii privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026 - 2030, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Update: Judecătorii CCR au decis cu majoritate de voturi că amendamentul din legea integrităţii care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timişoarei este constituţional.
Ce spune amendamentul?
Pentru cazurile deja soluționate definitiv, dar pentru care perioada de interdicție nu a expirat, mandatul sau funcția încetează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Amintim că Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese, după ce instanța supremă a menținut definitiv raportul ANI. Potrivit agenției, primarul a participat la emiterea unui act administrativ privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal care a adus beneficii unui arhitect ce îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020.
Dominic Fritz a susținut că proiectul a fost pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu, iar funcționarii primăriei l-au sfătuit să continue procedura administrativă deja începută.
Conform ANI, 122 de persoane se află sub interdicția de a ocupa anumite funcții, iar în cele mai multe cazuri sancțiunea aplicată a fost reducerea temporară a salariului sau indemnizației, nu încetarea mandatului. Agenția susține modificarea legislației pentru înăsprirea sancțiunilor în cazurile de conflict de interese.
În acelaşi timp, judecătorii au decis că amendamentul care prevede publicarea declaraţiilor de avere şi de interese de către "soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este neconstituţional.
Update:
Conform Realitatea Plus, şedinţa CCR s-a terminat. Decizia pe legea ANI nu va fi amânată, o soluţie urmând a fi anunţată în cursul zilei de astăzi!
Update:
Şefa Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a decis să nu mai fie judecător raportor în cazul sesizărilor formulate faţă de Legea integrităţii, au declarat luni surse judiciare, pentru AGERPRES.
Curtea Constituţională discută luni sesizările pe Legea integrităţii depuse de preşedintele Nicuşor Dan şi parlamentari de la USR şi PNL pentru care Simina Tănăsescu era judecător raportor.
Conform surselor citate, în contextul criticilor formulate de PSD, CSM şi Instanţa supremă la adresa Siminei Tănăsescu pe tema întâlnirii acesteia cu premierul interimar Ilie Bolojan, şefa CCR l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos.
"În exercitarea atribuţiilor de preşedinte, Simina Tănăsescu a desemnat un alt judecător raportor pentru dosarul ANI", au indicat sursele judiciare.
În sesizarea trimisă la CCR, preşedintele Nicuşor Dan susţine că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Noua lege a integrităţii a fost contestată şi de senatorii USR, alături de opt senatori PNL, fiind vizate două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală, scrie Agerpres.
Liderul senatorilor USR, Sorin Şipoş, a precizat că au fost atacate la CCR "articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR împotriva lui Dominic Fritz şi Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan".
Update:
Potrivit România TV, este vorba despre schimbarea judecătorului raportor pe legea integrității.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, nu va mai face concluziile legate de această decizie și nu va mai propune o soluție pentru acest dosar. Aceste atribuții vor reveni altui judecător din cadrul Curții Constituționale.
Potrivit unor surse, dosarul ar fi fost preluat de Csaba Asztalos.
Modul în care s-a ajuns la această decizie nu este cunoscut, însă schimbarea are loc pe fondul criticilor publice venite din partea PSD, AUR și Lia Savonea, care i-au cerut Simonei Tănăsescu să renunțe la conducerea Curții Constituționale.
Ședința CCR ar urma să fie reluată luni după-amiază.
Știre inițială:
Curtea Constituţională a României discută, luni, sesizările formulate faţă de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, cu referire la extinderea obligaţiei de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese, sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", intruziunea în viaţa privată.
Preşedintele Nicuşor Dan arată în sesizarea pe această temă publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale.
Este criticată claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma "persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi", regăsită în textul legii trimis spre promulgare preşedintelui.
"Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la 'soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi', sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul", se evidenţiază în sesizare.
Nicuşor Dan apreciază că "deficienţa capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancţionatorii a normei, iar nu doar a clarităţii ei generale".
"O incriminare contravenţională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancţiunii - elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conţinutul incriminării, aspect ce excede exigenţelor articolul 1 alineat (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancţionator", susţine preşedintele.
Totodată, sunt analizate, raportat la legea atacată la CCR, şi dreptul la viaţă privată al terţului, natura personală a răspunderii şi discriminarea între demnitari.
În acest sens, consideră şeful statului, "ingerinţa pe care norma criticată o produce asupra vieţii private a terţului nu rezistă testului de proporţionalitate impus de articolul 26 din Constituţie, coroborat cu articolul 20 din Constituţie şi cu articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".
A doua problemă invocată, "extinderea răspunderii asupra unei persoane care nu şi-a asumat statutul obligaţiei"
Un al doilea viciu invocat, distinct de intruziunea în viaţa privată, este "extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu şi-a asumat niciodată statutul generator al obligaţiei".
"Independent de critica privind confidenţialitatea, norma ridică o problemă separată, care ţine de fundamentul răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea articolului 3 alineat (2) din Legea nr. 176/2010 nu pentru că obligaţia de declarare a veniturilor soţului sau ale copiilor majori ar fi, prin ea însăşi, neconstituţională, ci pentru că norma angaja răspunderea declarantului pentru corectitudinea unor date furnizate de un terţ - soluţie incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice, penale sau contravenţionale. Miza deciziei din 2025 a fost, aşadar, individualizarea răspunderii, iar nu protecţia confidenţialităţii datelor", se argumentează în sesizare.
Norma criticată nu reia acest viciu, potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, ci îl depăşeşte.
"În speţă, nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informaţie furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravenţională proprie a terţului, respectiv o persoană care nu deţine nicio funcţie publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate şi nu a săvârşit niciun act propriu prin care să-şi asume statutul generator al obligaţiei. Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existenţă, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenţionale proprii. Este, în esenţă, o variantă agravată a viciului identificat de instanţa constituţională prin Decizia nr. 297/2025, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terţ pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o niciodată, prin nicio manifestare de voinţă proprie legată de exerciţiul funcţiei publice", se explică în sesizare.
O altă critică adusă legii vizează "discriminarea între demnitari, în funcţie de forma juridică a relaţiei personale".
"Norma criticată produce şi o discriminare între demnitari, contrară articolul 16 alineat (1) din Constituţie, întrucât cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal şi verificabil obiectiv - actul de căsătorie - pentru identificarea persoanei obligate să declare, iar cel aflat într-o relaţie de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini pe care legea nu o rezolvă. Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relaţiei tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei, efect contrar chiar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese", conform şefului statului.
O sesizare asupra actului normativ a fost depusă săptămâna trecută de mai mulţi senatori.
Decizia, aşteptată în plin scandal
La finalul săptămânii trecute, premierul interimar Ilie Bolojan ar fi avut o întâlnire în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu preşedinta CCR, Simina Tănăsescu. Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat şi a cerut o reacţie din partea CCR.
„Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi”, se arată în comunicat.
Potrivit CSM, datele vehiculate public indică faptul că întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului. Momentul întâlnirii ridică, potrivit Consiliului, întrebări și prin raportare la activitatea Curții Constituționale.
„Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan”, se mai arată în comunicatul de presă.