Primul semnal de alarmă că centrala nucleara de la Cernavodă ar putea fi oprită complet în cazul unui debit scăzut al Dunării a venit încă din 2003, însă proiectele pentru asigurarea unui debit corespunzător au fost ignorate.
A spus-o Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, la ENERGY FORUM 2026: Energia României: de la criză la avantaj economic, eveniment organizat de DC Media Group.
"Tema conferinţei este de la Criză la Avantaj Economic. Momentan vorbim doar de criză, şi sunt lucruri pe care nu le-am învăţat din trecut. Am avut o strategie energetică aprobată în 2006 cu perspectivă 2020, dar cred că nimeni nu s-a uitat cât s-a realizat din această strategie. Avem şi în acest moment o strategie aprobată în 2024 în care vorbim iarăşi de reducerea dependenţei, de reactoare mici modulare, de multe. Şi exact pe principiul "hârtia suportă orice". O strategie nu ne fereşte de situaţia actuală, de criză, pentru că nu învăţăm niciodată din trecut.
Şi îmi vine în minte exact ce se întâmplă la Cernavodă. Nimeni, dar nimeni, nu s-a gândit niciodată că vom ajunge să stăm mai bine de două luni fără niciun grup pornit. Dar în 2003 au fost primele semne, când era o singură unitate în funcţiune. A trecut momentul, întreruperea Unităţii 1, cauzată tot de un debit redus, a repornit şi totul a rămas la sertar.
Dar proiectele care erau atunci prevăzute nu erau doar de moment. Dunărea trebuie amenajată, dragată, menţinută adâncimea corespunzătoare, în mod constant. Şi mai e o soluţie tehnică care trebuie discutată, chiar dacă are un cost ridicat. Să ridici nişte tunuri de răcire, ca să reduci efectele. Cert este că în Bulgaria şi Ungaria, care folosesc tot apa Dunării, nu sunt aceleaşi probleme. Deci există şi soluţii tehnice, dar trebuie să mai fie şi voinţă, zic eu, politică", a declarat Silvia Vlăsceanu la evenimentul DC Media Group.
Costuri mari, timpi uriaşi pentru finalizarea proiectelor
Silvia Vlăsceanu a atras atenţia şi asupra faptului că, în energie, durează cel puţin 4-5 ani pentru ca o decizie să fie luată, iar obţinerea documentaţiei tehnice durează cel puţin încă atât.
"Domnul Borş a menţionat un pact pe energie pe 10 ani. Eu zic că e prea puţin pe 10 ani. În energie, durează 4-5 ani până se ia o decizie şi până începi, dacă reuşeşti să mai obţii din avize, autorizaţii, toate documentele, îţi mai trebuie încă atât, dacă nu mai mult. Dacă ne gândim la o centrală nucleară, mă uit la englezi care au depăşit cu mult termenul de 10 ani pentru construcţie. Deci se întâmplă şi la alţii. Mai ales că estimările de buget, apropo de motivul pentru care nu sunt gata grupurile de la Turceni şi Işalniţa pe gaze naturale, au fost depăşite. S-au făcut estimări de costuri, a venit pandemia, costurile au explodat pentru toate echipamentele din energie, pentru că toţi au vrut transformatoare, turbine, etc. S-au reziliat contracte deja încheiate pentru că alţii au venit cu preţuri mai bune. Iar acum se aşteaptă câţiva ani până ţi se pune la dispoziţie o turbină nouă. Iar preţurile au explodat. Estimarea cu care s-a pornit în planul de restructurare de la CE Oltenia e departe de realitatea de azi în ce priveşte preţurile", a declarat Silvia Vlăsceanu.