Profilerul Paul Herinean, a analizat, în exclusivitate pentru DC NEWS, amenințarea cu bombă de la bordul aeronavei WizzAir, sosită de la Milano, pe Aeroportul Otopeni.
Profilerul Paul Herinean susține că amenințarea cu bombă semnalată de SRI, joi, 5 noiembrie, la bordul unei aeronave Wizz Air care efectua cursa Milano–București readuce în atenție o problemă de securitate mai amplă: "multiplicarea incidentelor similare în spațiul aerian european și posibilitatea ca acestea să urmărească nu doar perturbarea transportului, ci și inducerea unui climat de insecuritate".
Potrivit lui Paul Herinean, acest incident "nu poate fi analizat separat de contextul european", asta pentru că alerta de la București a intervenit în timp ce în Europa s-au întâmplat situații identice. Astfel de amenințări cu bombă au vizat joi mai multe zboruri operate de companii precum Ryanair, Aer Lingus, Finnair și LOT Polish Airlines, iar multe dintre aeronave au fost redirecționate către alte aeroporturi, fiind mobilizate echipe specializate pentru verificări. Totul după ce și marți, 3 noiembrie, mai multe aeronave europene au fost vizate de astfel de amenințări.
Paul Herinean: Repetarea acestor evenimente într-un interval atât de scurt ridică o întrebare legitimă
"Incidentele vin după o serie de alerte similare înregistrate marți, 3 noiembrie, când cel puțin șapte aeronave europene au fost vizate de amenințări. Verificările efectuate atunci nu au identificat dispozitive explozive.
Repetarea acestor evenimente într-un interval atât de scurt ridică o întrebare legitimă: este vorba despre incidente independente sau despre o acțiune coordonată, care urmărește perturbarea unor infrastructuri esențiale?
Amenințarea poate produce efecte chiar și în absența unui dispozitiv exploziv. Din perspectivă operațională, autoritățile nu își pot permite să ignore o asemenea sesizare, indiferent de probabilitatea ca aceasta să se confirme.
Orice amenințare presupune activarea unor mecanisme complexe de securitate, mobilizarea personalului specializat, verificarea aeronavelor și, în anumite situații, modificarea rutelor sau suspendarea temporară a unor operațiuni aeroportuare.
Consecințele sunt imediate: costuri suplimentare pentru operatorii aerieni, întârzieri, disconfort pentru pasageri și presiune asupra instituțiilor responsabile de siguranța transportului", a spus profilerul Paul Herinean.
Paul Herinean, despre amenințările cu bombă: Pot modifica percepția publicului asupra siguranței
Acesta a atras atenția că există și "o dimensiune psihologică importantă" atunci când vorbim despre astfel de amenințări cu bombă.
"Transportul aerian funcționează pe baza unui nivel ridicat de încredere în procedurile de securitate. Atunci când amenințările se repetă, chiar dacă se dovedesc false, ele pot modifica percepția publicului asupra siguranței. O amenințare neconfirmată poate produce, așadar, consecințe reale, fără ca autorul să fie nevoit să utilizeze efectiv un dispozitiv exploziv", a mai spus Paul Herinean.
Poate fi vorba despre o formă de război hibrid?
Întrebat dacă poate fi vorba despre o formă de război hibrid, profilerul Paul Herinean a spus: "În actualul context geopolitic, repetarea unor amenințări care afectează infrastructuri civile europene justifică examinarea ipotezei unei acțiuni de destabilizare. Operațiunile hibride pot utiliza mijloace convenționale și neconvenționale pentru a perturba funcționarea instituțiilor, pentru a consuma resurse și pentru a amplifica neîncrederea populației. Amenințările anonime, dezinformarea și inducerea deliberată a panicii pot face parte din asemenea strategii.
Totuși, existența mai multor incidente similare nu demonstrează automat că acestea sunt coordonate sau că în spatele lor se află un actor statal. Pentru o asemenea concluzie sunt necesare investigații care să stabilească originea amenințărilor, eventualele conexiuni dintre acestea și intențiile celor responsabili. Atribuirea prematură a incidentelor unui stat sau unei organizații ar risca să transforme o ipoteză de securitate într-o concluzie fără suficiente dovezi".
Cum evităm panica în astfel de momente
Comunicarea autorităților este esențială pentru evitarea panicii, atrage atenția profilerul.
"În asemenea situații, reacția instituțională trebuie să urmărească două obiective simultane: eliminarea oricărui risc pentru pasageri și menținerea unei comunicări publice clare. Este esențială diferențierea dintre o amenințare primită, o amenințare evaluată ca fiind credibilă și confirmarea existenței unui dispozitiv exploziv. Activarea procedurilor de urgență nu reprezintă, în sine, confirmarea unui pericol iminent, ci dovada că mecanismele de prevenție sunt puse în aplicare. În egală măsură, autoritățile trebuie să ofere informații verificate, pentru a limita apariția speculațiilor și propagarea unor mesaje alarmiste", a mai spus Paul Herinean.
Paul Herinean, avertisment: Prudența în formularea concluziilor este la fel de importantă ca fermitatea măsurilor de securitate
În final, profilerul a atras atenția că până la stabilirea faptelor, prudența în formularea concluziilor este la fel de importantă ca fermitatea măsurilor de securitate.
"Incidentul de la Otopeni trebuie analizat atât din perspectiva siguranței imediate a pasagerilor, cât și în contextul mai larg al amenințărilor care au vizat transportul aerian european. Întrebarea esențială nu este doar dacă la bordul aeronavei a existat într-adevăr un dispozitiv exploziv, ci și dacă succesiunea acestor amenințări reprezintă un fenomen coordonat, cu obiective care depășesc simpla perturbare a unor zboruri.
Până la stabilirea faptelor, prudența în formularea concluziilor este la fel de importantă ca fermitatea măsurilor de securitate. O amenințare nu trebuie să se materializeze pentru a produce efecte. Dar o suspiciune nu trebuie transformată în certitudine înainte de existența unor dovezi", a mai spus Paul Herinean.
Precizăm că Paul Herinean a lucrat în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) în perioada 2000-2015, fiind expert în contraspionaj, profiler și trainer.