Cu doar un an înaintea alegerii sale, Marea Britanie a votat BREXIT-ul, SUA îl alesese preşedinte pe Donald Trump. Populiştii urcau în sondaje în toate Europa, stângiştii erau la putere în Grecia, iar în toată lumea bogată politicienii care promiteau ridicarea de ziduri, ignorarea experţilor şi revenirea la o epocă de aur imaginară erau în ascensiune. Astfel, spune The Economist, alegerea lui Macron a fost un semnal pozitiv dat de una dintre cele mai importante ţări din lume.
Acum, Emmanuel Macron este iarăşi în faţa alegătorilor. De data asta, acesta candidează pe baza viziunilor sale despre lume, dar şi ca un lider care a revigorat politica franceză. Conform sursei citate, Macron are 98% şanse să intre în turul II şi 78% şanse să câştige alegerile pe 24 aprilie.
Înainte de a prelua mandatul în 2017, Macron spunea că Franţa trebuie să fie deschisă globalizării, dar că statul trebuie să facă mai multe pentru ca cetăţenii să se poată adapta mai uşor schimbărilor. Au rămas, însă, multe de făcut pentru el dacă va câştiga al doilea mandat. Asta pentru că Macron nu a reuşit să aprindă din speranţa în inimile francezilor din clasa de jos. Nici măcar faptul că în ultimii doi ani Franţa a fost lovită de pandemie nu îi este de ajutor.
Iar acum, Macron se confruntă cu încă o problemă. Dacă el propune politici care sunt ancorate cât de cât în realitate, scrie The Economist, adversarii politici ar spune orice pentru a aduna voturi, chiar dacă este sau nu adevărat.
De altfel, principalul lider al opoziţiei franceze este Marine Le Pen, o admiratoare a lui Vladimir Putin, care ar renunţa cu uşurinţă la regulile europene pentru a-i avantaja pe francezi. Iar cele 21 de procente pe care aceasta le înregistrează în sondajele electorale nu pot decât să dea de gândit.
În 2016, Macron scria: "Dacă nu ne adunăm, în cinci sau 10 ani Le Pen va fi la putere". Şi, în ciuda acţiunilor sale, vorbele lui Macron par să fie încă reale.
Alegeri prezidenţiale Franţa. Sondajele indică spre cea mai scăzută prezenţă la vot
Mulţi francezi cred că pregătirea alegerilor prezidenţiale a fost slabă, motiv pentru care analiştii şi realizatorii de sondaje din franţa cred că primul tur al alegerilor prezidenţiale va înregistra cea mai scăzută prezenţă la vot din istorie, scrie The Guardian.
Un sondaj realizat de Ifop arată că 80% dintre francezi sunt de părere că această campanie electorală a fost una "slab calitativă". Votanţii se plâng de lipsa unor idei politice noi, dar şi de lipsă de viziune, precum şi de lipsa soluţiilor la problemele reale ale societăţii, după doi ani de pandemie, invazia Rusiei în Ucraina şi creşterea costurilor vieţii.
Emmanuel Macron vrea să devină primul preşedinte re-ales din ultimii 20 de ani şi promite să continue să scadă taxele, dar vrea şi creşterea vârstei de pensionare la 65 ani precum şi scăderea ratei şomajului la ZERO.
Cu toate astea, francezii consideră că Macron a intrat târziu în campanie, fiind mai concentrat pe diplomaţia cu Putin, astfel că sondajele de opinie arată că Marine le Pen, liderul extremei dreapta, s-a apropiat la doar câteva procente de el. Marine Le Pen, pe de altă parte, s-a concentrat pe criza costurilor vieţii şi pe programul său anti-imigraţie. Jean-Luc Melenchon a continuat să se concentreze pe promisiunile de îngheţare a preţurilor. CITEŞTE MAI MULTE AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
