Adrian Negrescu, întrebări-cheie despre furtul tezaurului dacic: Sunt curios cum de l-au evaluat la doar 30 milioane de euro, cât o pictura de Rubens

Autor: Doinița Manic

Întreaga Europă este pe jar după ce coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârşitul săptămânii trecute. Obiectele au fost duse acolo fără existența unei Hotărâri de Guvern pentru scoaterea tezaurului României din țară, după cum a recunoscut premierul Marcel Ciolacu, iar acum toată lumea se întreabă dacă tezaurul dacic va mai fi recuperat vreodată, existând frica că hoții ar putea topi aurul.

În acest context, economistul Adrian Negrescu vine cu mai multe întrebări-cheie legate de acest jaf, dar și despre evaluarea obiectelor de patrimoniu furate.

"Sunt curios cum de au evaluat coiful de la Coțofenești la numai 4 milioane de euro și, pe ansamblu, tezaurul la doar 30 milioane de euro, cât o pictura de Rubens. Cine s-a ocupat de evaluări, a fost o licitație, care a fost poziția autorităților române în privință poliței de asigurare?

Și pentru ce au fost asigurate bunurile de patrimoniu? Include și furtul acestora? Ce a avut de câștigat, din pdv financiar, statul de pe urma acestui export de patrimoniu? Cine a redactat acel contract ridicol? Ori e incompetență crasă, ori e grup infracțional organizat" spune Adrian Negrescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Ce se știe până acum despre scoaterea din ţară a pieselor din tezaurul dacic

Multe dintre întrebările lui Adrian Negrescu rămân deocamdată fără răspuns, autoritățile române evitând să vină cu explicații clare în acest caz. Ceea ce știm sigur deocamdată este că scoaterea din ţară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziţia din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General. Totodată, despre cum a ajuns tezaurul dacic în Olanda se știe că în 2024, Raluca Turcan s-a pozat la Drents Museum, din orașul Assen, „care și-a deschis porțile, cu generozitate, pentru un extraordinar tezaur românesc - expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” / „Dacia! Regatul aurului și argintului”.

Fostul ministru al Culturii a fost acuzat în spațiul public că a permis ca tezaurul dacic să fie dus în acel muzeu deși acest lucru nu ar fi fost legal din moment ce nu exista o hotărâre de Guvern. Dar, drept răspuns, Turcan a spus că este nevoie de hotărâre de guvern atunci când sunt implicate mai multe autorități și instituții, iar în cazul transferului tezaurului dacic "singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii".

Coiful de la Coțofenești datează din anul 450 înainte de Hristos și este realizat din aur pur, cântărind aproape 800 de grame. A fost găsit undeva între 1926 și 1928, întâmplător, de niște copii care pășteau vacile în acest loc. După forma sa și decorațiuni, istoricii spun că bijuteria ar fi aparținut unui rege și ar fi fost destinată ceremoniilor.

Cele trei brăţări dacice care au ajuns pe mâna hoților sunt realizate din aur pur şi au o greutate între 600 de grame şi un kilogram, potrivit Observator. Au un design spectaculos - sunt decorate cu un şarpe înaripat, cu bot de lup, asemănător unui dragon, stindard dacic redat şi pe Columna lui Traian. 

Deși piesele furate au valoarea inestimabilă pentru poporul român, acestea au fost totuși evaluate în bani, iar valorile sunt trecute în contractul cu muzeul olandez de unde au fost furate. Coiful de aur este estimat la 4,3 milioane de euro, iar cele trei brățări dacice dispărute ar valora între 450.000 și 500.000 de euro fiecare. Tezaurul dacic furat a fost asigurat de o firma olandeză.

"Asigurarea generală pe care v-o pot dezvălui se situează la peste 30 de milioane de euro, pentru toată expoziția. Valoarea pieselor nu o pot dezvălui pentru că este confidențial și sunt pe fir organele de anchetă” a spus Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeul Naţional de Istorie a României, potrivit TVR.