Patru militari în ținută combat au făcut parte din detașamentul de paradă comun, al tuturor statelor invitate, iar alți șapte militari (și o rezervă) au format garda Drapelului Național al României și au fost echipați în ținuta militară de protocol.
Alături de detașamentul românesc au fost invitați să participe militari din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă și Slovacia.
Ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2014.
VIDEO
Franţa sărbătoreşte marţi Ziua Naţională
Franţa sărbătoreşte marţi Ziua Naţională prin tradiţionala paradă militară de 14 Iulie pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysées, însă revenirea războiului la porţile Europei dă un caracter aparte acestei defilări, la care un loc de cinste îl vor avea ţările de pe flancul estic al NATO şi trupele franceze desfăşurate în această regiune, transmite joi AFP.
Preşedintele Emmanuel Macron va asista în cursul dimineţii la parada de pe Champs-Elysées, înainte de a da la ora 13:10 GMT, la posturile France 2 şi TFI, primul său interviu televizat de când a fost reales în aprilie, într-un context politic intern complex după ce coaliţia sa a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională în urma alegerilor din iunie.
Tema defilării
Tema defilării din 2022 este 'Împărtăşim flacăra', o triplă referinţă la legătura armată-naţiune, la flacăra Rezistenţei întrupată de Hubert Germain - ultimul dintr-un grup de luptători decoraţi pentru că au ajutat la eliberarea Franţei de sub ocupaţie nazistă, decedat anul trecut -, şi la flacăra olimpică a cărei depozitară este Franţa până la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
6.300 de persoane vor participa
De altfel, medaliaţi olimpici şi paralimpici vor face parte din cortegiu. În total, în jur de 6.300 de persoane vor participa la parada din acest an, alături de 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Defilarea va fi deschisă de drapelele a nouă state invitate, majoritatea dintre ele vecine Rusiei sau Ucrainei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
Trupe franceze desfăşurate recent pe flancul de est al Europei le vor însoţi. Franţa şi-a întărit considerabil misiunile de reasigurare în regiune de la începutul războiului.
Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă în România la sfârşitul lui februarie, în cadrul NATO, iar Parisul este pregătit să suplimenteze acest contingent la nevoie.
Franţa participă, de asemenea, la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia şi avioane franceze de luptă Rafale contribuie la apărarea spaţiului aerian polonez. Ţinând cont de războiul din Ucraina, dar şi de inflaţie, preşedintele Macron a anunţat o 'reevaluare' a legii de programare bugetară militară 2019-2025 pentru 'a ajusta mijloacele la ameninţări'.
Bugetul armatei va ajunge în 2023 la 44 miliarde de euro
Bugetul armatei va ajunge în 2023 la 44 miliarde de euro, însă conflictul de mare intensitate din Ucraina a scos la iveală carenţele armatei franceze, mai ales în materie de muniţii. Circa 125.000 de forţe de ordine au fost mobilizate în toată Franţa pentru a veghea la buna desfăşurare a sărbătorii naţionale, care va fi o ocazie pentru 'Vestele galbene' să manifesteze în capitală în cursul după-amiezii.
Focuri de artificii vor ilumina în cursul serii cerul Franţei
Focuri de artificii vor ilumina în cursul serii cerul Franţei, lovită de o caniculă puternică şi cu o mare parte a teritoriului ameninţată de incendii. Parada din acest an va prilejui şi expunerea noilor echipamente ale armatei franceze, precum vehiculul blindat de recunoaştere Jaguar şi vehiculul blindat de nouă generaţie Griffon. În schimb, elicopterul uşor Alouette şi avionul de apărare Mirage 2000C îşi vor face ieşirea din scenă.
Demonstraţie aeriană
Demonstraţia aeriană, la care vor participa mai multe aparate europene, va include pentru prima oară drona Reaper, folosită în Sahel împotriva jihadiştilor. Spectacolul se va încheia cu un cântec compus special pentru această ocazie, intitulat 'France' şi interpretat de artista Candice Parise.
Preşedintele Macron le va vorbi apoi francezilor într-o discuţie televizată de 40 de minute, în care ar urma să fie abordată situaţia politică internă, agenda guvernului fragilizat de recentele alegeri legislative, măsurile ce vor fi luate pentru atenuarea consecinţelor economice şi sociale ale războiului asupra francezilor, notează Agerpres.
Citește și - Brigada Rutieră: Trafic restricţionat pe strada Biserica Amzei din București, de Ziua Franţei
Traficul rutier va fi restricţionat joi, de la ora 14,00, pe strada Biserica Amzei - segmentul cuprins între strada Mendeleev şi strada Cristian Tell, precum şi trotuarul din strada Piaţa Amzei - legătura cu strada Biserica Amzei, în contextul recepţiei oficiale organizate de Ambasada Franţei de Ziua Naţională.
Brigada Rutieră solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudenţă, să păstreze o distanţă suficientă pentru a putea frâna în condiţii de siguranţă, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate şi să respecte semnalele şi indicaţiile poliţiştilor rutieri.
Pietonii sunt sfătuiţi să circule doar pe trotuare, traversarea străzii să o facă doar prin locurile special amenajate şi la culoarea verde a semaforului electric, după ce s-au asigurat temeinic, iar conducătorii de vehicule le-au înţeles intenţia de a traversa.
Citește și - Ziua Franței. De ce 14 iulie. Primul genocid al epocii moderne și destinul lui Napoleon Bonaparte
„Revoluţia franceză” pe care istoria a reținut-o a durat zece ani, între 14 iulie 1789 şi 9 noiembrie 1799, astăzi împlinindu-se 233 de ani de la căderea Bastiliei.
Revoluția franceză a debutat la Paris, la 14 iulie 1789, când circa 40.000 de oameni au atacat și au intrat în Bastilia, simbol al vechiului regim, pentru eliberarea deținuților, care la acel moment erau doar șapte. Bastilia aproape că nu era apărată, astfel că aceasta a căzut repede în mâinile revoluţionarilor, fapt ce a dus la căderea monarhiei și la instaurarea primei Republici Franceze. De la această întâmplare i se trage Franţei Ziua naţională (14 iulie).
După cucerirea Bastiliei, pe 16 iulie, a fost iniţiată demolarea acesteia, unele dintre pietrele de aici au fost folosite apoi la construcţia podului peste Sena Pont de la Concorde. În acest timp, un antreprenor abil a vândut-o, en détail, ca suvenir. Ulterior a fost adoptată o „Declaraţie a drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, un soi de fetus al „democraţiei”. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
