Este crucial să reducem emisiile agricole și risipa alimentară și să acordăm în același timp atenție biocombustibililor, care nu sunt cu adevărat durabili.
Nu este vorba despre o eliminare completă, dar carnea trebuie redusă la un consum maxim de doi hamburgeri pe săptămână, sau echivalentul acestora. Cel puțin dacă dorim ca lumea să nu fie devastată de consecințe și mai grave din cauza crizei climatice, potrivit raportului State of Climate Action 2022, citat de Agrifood.
Raportul State of Climate Action 2022 a examinat progresul global privind 40 de indicatori considerați esențiali pentru reducerea la jumătate a emisiilor globale de gaze cu efect de seră până în 2030. Aceasta este perspectiva în concordanță cu obiectivul de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C față de niveluri preindustriale. Tabloul pictat de cercetători rămâne sumbru, în ciuda avertismentelor globale.
Sectorul agricol
Pentru a atinge securitatea alimentară globală, limitând în același timp încălzirea la 1,5°C, sectorul agricol are nevoie de schimbări drastice. Mai exact, experții solicită trecerea la practici agricole cu emisii scăzute de carbon, creșterea durabilă a randamentelor culturilor și a productivității rumegătoarelor și reducerea drastică a pierderilor și a risipei de alimente.
Pentru acest indicator tendința este pozitivă, dar insuficientă. Am trecut de la 150 de kilograme de alimente risipite de persoană pe an în 2010 la 121 de kilograme în 2019.Totuși, efortul trebuie să se intensifice pentru a ajunge la 61 de kilograme dorite până în 2030.
În cele din urmă, studiul identifică ca fiind indispensabilă trecerea la diete mai sustenabile, reducând aportul de carne de vită în regiunile care consumă mult. Potrivit datelor, în regiunile cu consum intens de carne, kilocaloriile zilnice de produse bovine consumate pe cap de locuitor sunt în prezent în medie de 91 Kcal/ zi, dar până în 2030 se preconizează că acestea vor scădea la 79 Kcal/zi.
Sectorul industrial
Raportul se mai concentrează pe eliminarea treptată a cărbunelui, care ar trebui să se întâmple de aproximativ șase ori mai repede decât se întâmplă acum. Industriile grele, atât cimentul, cât și oțelul, încetinesc procesul. În aceste zone, emisiile de dioxid de carbon rămân prea mari, în timp ce conversia la energii regenerabile nu decurge cu viteza dorită.
Utilizarea gazului este de mare îngrijorare
Indicatorii spun că este în creștere, în ciuda crizei energetice declanșate de conflictul din Ucraina și într-un moment în care se preconizează că energia regenerabilă va atrage mai multe investiții.
”Ceea ce este deosebit de îngrijorător este creșterea producției de energie pe bază de gaze fosile, în ciuda disponibilității unor alternative mai sănătoase și cu costuri mai mici”, Bill Hare, directorul executiv al Climate Analytics, una dintre organizațiile care au contribuit la emiterea raportului.
”Criza în curs, care rezultă din șocuri precum pandemia și invazia rusă a Ucrainei, a arătat foarte clar că dependența continuă de combustibilii fosili nu este doar dăunătoare pentru climă, ci implică și riscuri economice și de securitate serioase”, a subliniat expertul.
Citește și:
Carnea de vită, singurul aliment corelat cu riscul scăzut de depresie
Studiul a fost realizat din date de la 440.000 de persoane şi spune că nutrienţii care se găsesc în carnea de vită, inclusiv fier şi vitamina B, ar putea fi "de vină" pentru acest efect protectiv, scrie Daily Mail.
"Este primul studiu care arată un efect cauzal pozitiv al consumului de vită", explică o echipă de psihiatri de la Universitatea Naţională din Taiwan, de la Spitalul General din Massachusetts, dar şi din alte centre. "Am descoperit că un consum ridicat de carne de vită ar putea proteja împotriva depresiei", mai arată aceştia.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
