€ 5.0986 →
|
$ 4.4232 →
|
Donald Trump
Secretarul de stat Marco Rubio a criticat Spania, dar nu numai Spania, ci și alți aliați din cadrul NATO pentru lipsa de sprijin sau pentru acordarea unui sprijin limitat.
El a declarat: „Dacă NATO se rezumă doar la apărarea Europei în cazul unui atac, dar ne sunt refuzate drepturile de bază atunci când avem nevoie, acesta nu este un aranjament bun. Să sperăm că vom reuși să rezolvăm problema. Vom avea timp să ne ocupăm de asta mai târziu”.
Aceasta este declarația lui Marco Rubio care pare destul de moderată în comparație cu declarația președintelui Trump, care spune că analizează serios posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.
„Știam că e un tigru de hârtie, și Putin știe asta”, a zis Donald Trump. Spre ce ne îndreptăm? Am discutat acest subiect cu generalul în rezervă Cristian Barbu.
Nemulțumirea Washingtonului vine în contextul implicării reduse a unor state europene în acțiunile militare recente din Iran.
„Este clar că, în acest moment, Statele Unite nu pot fi mulțumite de aportul statelor europene membre NATO la acțiunea militară din Iran, pentru că au fost câteva care au acceptat doar baze defensive și cam atât. Ca acțiune militară efectivă, nu. Se pune, așadar, întrebarea, pe care am văzut-o formulată în aceste zile la Washington și la Casa Albă: Este acesta un drum cu sens unic? Adică doar Statele Unite oferă garanții de securitate statelor europene sau există și reciprocitate? În momentul de față, pare mai degrabă unidirecțional, pentru că tot ce s-a întâmplat după Afganistan și Irak a dus la o consolidare a pozițiilor strategice ale SUA în Europa. Acest lucru a implicat, desigur, costuri foarte mari. Să ne gândim doar la sistemul de la Deveselu, de care suntem bucuroși că există și pe care, probabil, ar trebui să-l păstrăm indiferent de evoluții, chiar dacă ar însemna să contribuim financiar pentru serviciile lui. Toate aceste facilități au însemnat investiții de miliarde de dolari.
Privită din punct de vedere economic, această situație înseamnă că Statele Unite au alocat resurse importante din propriul PIB și le-au transferat către europeni pentru apărare, nu pentru un business din care să existe un randament direct. Practic, aceste cheltuieli nu s-au întors sub formă de profit. Trebuie să vedem lucrurile și din această perspectivă, mai ales că multe state europene au cerut suplimentarea trupelor, în contextul războiului din Ucraina.
Răspunsul Europei, însă, este în prezent mai degrabă politic decât militar. De ce? Pentru că, din punct de vedere militar, Europa nu poate oferi, în acest moment, ceea ce oferă Statele Unite. Chiar dacă există unele capacități nucleare europene și un pilon european în cadrul NATO, dependența de SUA rămâne majoră.
Prin urmare, Europa va trebui să-și regândească strategia de apărare pe baza propriilor resurse. Planurile NATO au fost construite pe contribuția substanțială a Statelor Unite”, a zis generalul în rezervă Cristian Barbu.
„Astfel, amenințarea, deocamdată mai degrabă politică, venită din partea președintelui Trump pare, într-o anumită măsură, fundamentată. Vor părăsi însă acest colos militar, adică Statele Unite, NATO? Eu cred că nu. Totuși, există posibilitatea ca SUA să adopte o abordare mai „tranzacțională” și să ceară mai mult decât actualul prag de 5% pentru NATO.
De exemplu, ar putea solicita ca statele membre să contribuie direct cu un anumit procent din PIB - 1%, 2%, 3%, 4% sau chiar 5% - transferat către Statele Unite, în schimbul garanțiilor de securitate și al menținerii trupelor americane pe teritoriul lor. Un model similar există deja, indirect, în Polonia, unde o parte din prezența militară americană este susținută financiar de statul polonez. Este același principiu, chiar dacă nu se face prin transfer direct către Washington”, a zis generalul în rezervă Cristian Barbu în cadrul emisiunii „Ce se întâmplă” cu Răzvan Dumitrescu.
Rămâne însă de văzut cum vor evolua lucrurile și dacă astfel de scenarii vor deveni realitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
