Rusia poate spune că are al doilea ghinion istoric cu un actor. Ronald Reagan, președintele care a condus Statele Unite în ultima confruntare cu Imperiul Răului, a lucrat, până să intre în politică, la Hollywood.
Politica sa fermă de confruntare cu URSS, alături de aliați ca premierul Thatcher și vizionarul președinte francez, Mitterand, a adus Occidentului victoria în Războiul Rece. URSS a colapsat, incapabilă să facă față cursei înarmărilor, dusă de Reagan în spațiul cosmic, cu celebra sa Inițiativă de Apărare Stategică, pe care a relansat-o alt om de show-bussines, Donald Trump.
Poate că, astăzi, succesul apărării ucrainiene se datorează și sateliților lansați, în timpul IAS... dar nu asta vroiam să subliniez. Ci să arăt că nu e vorba despre ghinion, ci de principala deosebire între două tipuri de puteri.
Conducătorul Rusiei se laudă cu meseria de spion, care în țara sa înseamnă să-ți ucizi adversarii cu poloniu, să arunci jurnaliști de la etaj, și în general, să bagi frica în oameni.
Se pare că meseria de actor, care își câștigă traiul inspirându-i pe ceilalți și care poate declanșa și alte emoții, nu doar teamă, are mai mult succes. Sau, cel puțin, popoarele conduse de actori, nu de spioni, au.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
