Romania pierde miliarde de euro odată cu tinerii care pleaca în Vest

[] []

09 noi 2015 / 13:35
Salveaza PDF Comentarii

Cel mai recent raport al economiștilor PwC compară performanţele a 34 de țări din OECD privind gradul de participare a tinerilor pe piaţa muncii, precum şi programele educaționale și de formare pe care statele le oferă, şi prezintă următoarele rezultate:

Elveția și Germania se află în fruntea clasamentului pentru anul 2014, urmate de Austria, Islanda, Norvegia și Canada

Majoritatea țărilor au avut o scădere a scorurilor în cadrul Indexului în perioada 2006-2011, urmare a impactului negativ al crizei financiare globale asupra forţei de muncă tinere; din 2011 până în prezent, dinamica pieței muncii s-a îmbunătățit în multe state, însă în altele, aceasta a rămas neschimbată. Din acest motiv, scorurile medii ale indicelui din 2014 pentru toate statele OECD rămân cu mult sub nivelurile din 2006, dinainte de criză.

Dacă țările ar putea reduce până la nivelul din Germania numărul tinerilor cu vârste între 20 și 24 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, majoritatea statelor OECD ar putea obține o creștere substantială pe termen lung a nivelului PIB, cu aproape 1% în Suedia și Danemarca, 3% în Marea Britanie și SUA, și chiar 7-9% în Spania, Grecia, Italia și Turcia. 

La valorile PIB-ului din 2015, creșterea potenţială pe termen lung a PIB-ului total al OECD poate fi în jur de 1,2 trilioane de dolari

Raportul integral

Statele central-europene, Elveția, Germania și Austria, ocupă primele trei locuri în noul PwC Young Workers Index (Indicele PwC al Forţei de Muncă Tinere), ce urmărește gradul de reușită a încercărilor statelor de a dezvolta potențialul tinerilor sub 25 de ani. 

Conform raportului PwC, țările ce ocupă poziții mai joase în ierarhie pot aduce miliarde de dolari la bugetele de stat, pe termen lung, dacă aplică cele mai bune practici în valorificarea acestui potenţial. Concluziile raportului sunt similare celui ale Golden Age Index lansat de PwC în iunie 2015 şi care se referă la integrarea în muncă a persoanelor vârstnice. 

PwC Young Workers Index este calculat ca media ponderată a 8 indicatori ce reflectă activitatea de pe piaţa muncii şi participarea în programe educaţionale şi de formare a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, din 34 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). 

“Spre deosebire de studiile noastre precedente despre forţa de muncă vârstnică şi despre cea din rândul femeilor, în care ţările scandinave ocupau primele poziţii în indicele ierarhice, se pare că ţările central-europene, şi-anume Germania, Elveţia şi Austria, oferă cele mai bune modele de urmat pentru dezvoltarea potenţialului tinerilor. Aceste state au avut o creştere mai mică a şomajului în rândul tinerilor datorită sistemelor educaţionale, de formare vocaţională şi ucenicie, ce minimizează numărul de tineri ce nu se pot integra pe piaţa muncii”, a precizat John Hawksworth, economist şef al PwC şi co-autor al raportului. 

 

Tabel 1: PwC Young Workers Index – ierarhia pe ţări şi evoluţii în timp

 

Clasament 

Ţara

Indice

2006

2011

2014

 

2006

2011

2014

1

1

1

Elveţia

69.8

70.2

69.4

8

2

2

Germania

58.4

66.3

66.3

4

3

3

Austria

65.6

66.0

65.4

10

8

4

Islanda

56.9

56.4

63.0

6

7

5

Norvegia

63.0

58.0

61.5

5

6

6

Canada

63.0

59.0

59.4

3

4

7

Olanda

67.4

64.2

58.3

2

5

8

Danemarca

68.1

59.4

57.5

32

27

9

Israel

30.7

37.6

56.4

14

9

10

Japonia

55.1

53.2

54.8

9

12

11

Statele Unite

58.3

51.9

53.9

11

15

12

Estonia

55.9

48.7

52.8

12

11

13

Finlanda

55.5

52.4

52.6

18

14

14

Republica Cehă

50.9

50.3

51.8

17

18

15

Coreea de Sud

51.3

45.5

49.8

15

17

16

Noua Zeelandă

54.1

46.8

49.7

13

13

17

Australia

55.3

51.7

49.6

23

16

18

Suedia

45.4

48.2

49.2

16

10

19

Slovenia

53.1

52.6

46.3

28

21

20

Polonia

40.0

44.6

44.7

20

23

21

Marea Britanie

48.8

42.5

44.4

24

25

22

Chile

43.6

39.3

42.6

26

22

23

Franţa

41.6

42.6

41.9

21

20

24

Belgia

46.5

45.1

40.4

25

24

25

Ungaria

43.6

39.3

40.3

27

19

26

Luxemburg

41.5

45.4

39.9

30

26

27

Mexic

39.1

38.7

38.1

29

29

28

Republica Slovacă

39.2

34.0

36.3

7

30

29

Irlanda

60.5

31.8

35.8

34

31

30

Turcia

13.7

28.5

31.5

22

28

31

Portugalia

46.2

37.5

29.1

31

32

32

Grecia

37.5

28.4

21.2

19

33

33

Spania

49.9

25.3

19.2

33

34

34

Italia

30.7

21.5

12.9

 

 

 

Media

50.0

46.6

46.6

Sursa: analiza PwC, bazată pe date provenind de la OECD

 

 

Raportul estimează, de asemenea, posibila creştere pe termen lung a economiilor ţărilor OECD care ar putea fi obţinută prin atingerea nivelurilor relativ scăzute de tineri (cu vârste între 20 şi 24 de ani) care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (cunoscuţi ca NEETs) ale ţărilor cele mai performante. După cum se poate vedea în tabelul 2, posibilele câştiguri pot porni de la aproximativ 1% din PIB în cazul Suediei şi Danemarcei, şi pot ajunge în jur de 3% pentru SUA, Marea Britanie şi Franţa, iar cele mai mari ar putea fi obţinute în Turcia, Italia, Grecia şi Spania, unde PIB-ul ar putea creşte cu 7-9% din ocuparea forţei de muncă tinere. Pentru toate ţările OECD, potenţialul câştig pe termen lung pentru PIB-ul total ar fi de ordinul a 1,2 trilioane de dolari (estimat la valorile PIB din 2015).

 

Tabelul 2: Creşterea pe termen lung estimată pentru economiile ţărilor OECD, având ca punct de reper atingerea nivelurilor de integrare a tinerilor cu vârste între 20 şi 24 de ani pe piaţa muncii  ale Germaniei 

 

Ţara

 

Diferenţa faţă de nivelul Germaniei (ppt)

Posibile creşteri ale PIB-ului pe termen lung (%)

Valorile estimate ale PIB-ului pe 2015 (miliarde $)

Turcia

25.6

8.8

66

Italia

23.4

8.0

148

Grecia

22.8

7.8

16

Spania

22.0

7.5

93

Ungaria

15.8

5.4

7

Mexic

14.9

5.1

63

Chile

14.6

5.0

12

Coreea de Sud

12.2

4.2

60

Portugalia

11.7

4.0

8

Irlanda

11.7

4.0

9

Republica Slovacă

10.7

3.6

3

Polonia

9.9

3.4

17

Franţa

9.1

3.1

77

Marea Britanie

8.8

3.0

86

Statele Unite

8.5

2.9

525

Belgia

8.4

2.9

13

Israel

7.8

2.7

8

Estonia

6.5

2.2

1

Noua Zeelandă

5.3

1.8

3

Finlanda

5.2

1.3

4

Republica Cehă

3.9

1.2

2

Australia

3.6

1.2

15

Canada

3.6

1.2

20

Slovenia

3.4

1.1

0.5

Danemarca

3.1

1.1

3

Suedia

2.6

0.9

4

Norvegia

0.5

0.2

1

Austria

0.3

0.1

0.4

Total: OECD

 

 

1264

Sursa: Analiză PwC bazată pe datele cu privire la tinerii NEET (majoritatea pentru anul 2013) şi pe ultimele estimări FMI ale valorilor PIB pentru anul 2015. Elveţia, Olanda, Islanda şi Luxemburg nu sunt incluse întrucât scorurile lor sunt egale sau uşor mai mici decât cele ale Germaniei. Japonia este exclusă din analiză din cauza lipsei de date comparabile cu cele provenite de la OECD pe subiectul tinerilor NEET. Ultima coloană reprezintă impactul estimat asupra valorilor pentru anul 2015, însă trebuie subliniat faptul că aceste beneficii nu pot fi atinse imediat, ci numai pe termen lung.

 

 

“Analiza noastră arată că există posibile beneficii economice mari ce pot proveni din reducerea numărului de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. De-a lungul ţărilor OECD, câştigurile posibile pe termen lung pot depăşi 1,2 trilioane de dolari dacă toate ţările pot ajunge la nivelurile de performanţă din Germania. Guvernele şi companiile trebuie să coopereze pentru a se asigura că toţi tinerii capătă competenţele şi ofertele necesare pentru obţinerea acestor beneficii într-o economie modernă, globalizată”, a explicat John Hawksworth. 

Alte măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei în privinţa integrării tinerilor pe piaţa muncă pot include creşterea ofertelor de ucenicie şi formare vocaţională pentru tineri, precum şi creşterea interesului acordat incluziunii sociale şi reintegrării celor ce sunt în pragul abandonului şcolar sau al locului de muncă. Raportul PwC dă ca exemplu de bună practică o serie de măsuri guvernamentale germane ce vizează acest grup ţintă, ajungând la concluzia că şi alte state ar putea obţine beneficii substanţiale dacă ar adopta astfel de bune practici internaţionale. 

Raportul PwC se uită şi la oportunităţile şi provocările pentru afaceri ce reies din indice, legându-le de alte studii PwC despre lipsa unor competenţe de pe piaţa munii şi diferitele stiluri de lucru ale aşa-numitei generaţii a Mileniului. 

"Companiile se pot confrunta cu provocări pe termen scurt sub forma lipsei unor competenţe, şi din cauza şomajului crescut în rândul tinerilor. Dar aceste lipsuri pot avea un impact pe termen lung sub forma unei productivităţi scăzute şi unui grad mai scăzut de inovaţie. Este crucial pentru companii să se adapteze ca să atragă şi să păstreze noi tinere talente, una dintre modalităţile prin care pot face asta fiind chiar investirea în stagii de practică şi în formare profesională pentru tineri”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România. 

„România la rândul său ar putea beneficia foarte mult prin creşterea participării tinerilor pe piaţa muncii. După cum ştim, aproximativ un sfert dintre tinerii din România sub 24 de ani nu lucrează şi nici nu urmează o formă de învăţământ sau de formare profesională. Aceşti tineri reprezintă un uriaş depozit de creativitate şi productivitate pe care ca naţiune ar trebui să-l valorificăm. Pentru a îmbunătăţi situaţia va fi nevoie de politici coerente în domeniul educaţiei, de creşterea investiţiilor în domeniu, de alinierea programelor şcolare cu necesităţilor pieţei muncii, dar şi de implicarea sectorului privat în sistemul de educaţie şi de formare profesională”, a adăugat Ionuţ Simion. 

Te-ar putea interesa

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26