Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a transmis un comunicat cu reacția Bisericii Ortodoxe Române la propunerea ca România să sărbătorească Paștele odată cu Biserica Catolică și cultele protestante.
„În legătură cu propunerea exprimată de mai mulți intelectuali creștini, real și onest implicați în viața Bisericii, propunere legată de discutarea la nivel sinodal pe marginea problemei sărbătoririi Paștelui la o dată comună în toată lumea creștină, va rog să primiți următoarele precizări:
Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.
Este de menționat ca aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.
Asa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei si Biserica Ortodoxă din Macedania).
Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)?
Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat in mod firesc calendarul corectat au decis totuși (in 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la aceasta îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe in jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.
Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.
Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:
1. Paștele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
2. Aceasta duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (20 martie)
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima luna plină de după echinocțiul de primăvară cade duminica, Paștele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paștele iudaic, dar nici înaintea acestuia”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu: O problemă solubilă prin apel la rațiune, discernământ și adecvare la realitate
„Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
Așa cum se știe(?), BOR a adoptat calendarul îndreptat de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedania). Nici măcar până acum.
Ceea ce ridică, desigur, o elementară întrebare:
- În ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)?
Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
O problemă solubilă prin apel la rațiune, discernământ și adecvare la realitate“, a scris Bănescu și pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
