EXCLUSIV  Procurorii nu au curaj să se atingă de ”spionii” britanici. Judecătorii întorc dosarul

Pentru că e un caz mai puțin mediatizat, procurorii s-au grăbit să-l îngroape cu NUP-uri, nici măcar nu au mai schițat efortul din cazul Sky News. Din fericire, Justiția începe să se miște, iar judecătorii nu au acceptat mușamalizarea.

Concret, o firmă românească importantă de transport a constatat, în două rânduri, cum cetățeni britanici îi pătrund în sedii și încearcă să fotografieze utilajele. Sub pretextul că sunt jurnaliști, care fac un reportaj. Încălcarea proprietății, însă, se numește la fel și în România și în Marea Britanie. Cum s-ar fi sfârșit povestea unor reporteri români care sar gardul și fac poze în uzinele din Regat, fără acordul companiei? Britanicii aflați în această situație în România au fost doar legitimați, după care au plecat liniștiți la Londra, unde știu că nu-i va mai deranja legea din România, niciodată.
Ipoteza spionajului economic a fost respinsă de procurori. Despre protejarea întreprinderilor românești, care dau locuri de muncă în țară, nici nu se pune problema. Nu asta îi preocupă pe procurorii din Buftea.

Făptuitorii cunoșteau că fac ceva ilegal

"Suntem subiecții pasivi ai săvârșirii infracțiunii de violare a sediului profesional, exact așa cum este prevăzută și pedepsită de articolul 225, aliniat 1 din Codul Penal" se precizează în plângerea formulată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

În data de 5.03.2017 angajații noștri au surprins, urmărit și chiar capturat o persoană de sex masculin care efectua, la noi în curte, fotografii tehnice ale principalului bun cu ajutorul căruia ne desfășuram activitatea economică. Pe celelalte două persoane care au fugit nu am reușit să le prindem.

Așa cum reiese din declarația martorului B. V., făptuitorii nu aveau posibilitatea de a intra  pe poartă întrucât ar fi trebuit să treacă pe lângă el (și prin fața organului de pază), ci aceștia au apărut de undeva  din spatele locomotivelor. Ulterior, în cadrul cercetării la fața locului (efectuate de  către organul de cercetare penală), a fost găsită o spărtură în gard pe unde exista o mare  probabilitate ca făptuitorul să se fi strecurat.

Cu privire la atitudinea psihică și comportamentală a făptuitorilor, constatăm că  aceștia cunoșteau că fac ceva ilegal întrucât au încercat să se sustragă în momentul în care au fost observați.

Mai mult, din declarațiile martorului P. R. reiese că aceste persoane au fost văzute în apropierea  Gării Chitila cu câteva ore înainte, așteptând căderea semiîntunericului pentru a pătrunde  în sediul  nostru. În plus, un alt fapt suspect îl constituie prezența acestor binevoitori fotografi și pe teritotiul județului Galați, în reduta de la Barboși, unde au fost surprinși fotografiind tot material rulant care aparține subscrisei”.

Eroare săvârșită de organul de cercetare penală

Tot suspect apare și mistificarea adevărului din declarații de către organul de cercetare penală, care în pofida dclarației date de către martori susține că cei doi cetățeni britanici care au fugit, s-ar fi  întors lângă cel prins chiar în curtea societății. Eroare, aceștia au fost identificați ulterior pe strada din fața curții sediului profesional, unde au fost legitimați de către poliție.

O altă eroare săvârșită de către organul de cercetare penală cu larghețe de către procurorul de caz o constituie dspărțirea  curții de către sediul profesional. În afara faptului că o astfel de operațiune de lotizare trebuie să treacă pe la Oficiul de Cadastru și apoi să fieintabulată, atragem atenția organului de urmărire penală că noi, efectiv activitatea o desfășurăm în acea curte (unde încărcăm, descărcăm, manevrăm, alimentăm, etc vagoane și locomotive), și nu expres înclădirea unde întocmim actele de transport.

Potrivit unei astfel de argumentații, dacă vom găsi pe cineva fotografiind ilegal dosare în arhiva veche (beci) a tribunalului, acesta nu ar fi posibil de nicio sancțiune  întrucât nu s-ar fi aflat în biroul judecătorului, pentru a comite infracțiunea de violare a sediului profesional.

În schimb, activitatea noastră, transportul de mărfuri, este deosebit de interesantă pentru coloșii transportatori din vest. Respectiv, așa cum industria metalurgică, telecomunicațiile, băncile și industria petrolieră au "plecat" din patrimoniul firmelor românești, probabil se dorește ca și transportul feroviar să fie "preluat", "eficientizat" de către  firmele externe care doresc atât de mult binele României.

În situația inversă, dacă un angajat de-al nostru ar fi manifestat un interes fotografic deosebit și ar fi fost găsit într-un depou din apropiere Londrei (în care ar fi intrat prin efracție), suntem încredințați ca organele de cercetare penală din Anglia ar fi abordat aceiași strategie de anchetă”.

Judecătoria Buftea admite plângerea  formulată de compania românească

Față de plângerea împotiva soluției de clasare, dispusă de Parchet, Judecătoria Buftea, în data de 27.09.2017, a admis  plângerea ce are ca obiect faptele  sus-menționate.

În motivarea soluției, Judecătoria Buftea precizează următoarele: În baza art. 341 alin. (6) lit. b din Codul  de procedură penală admite plângerea formulată de petenta împotriva Ordonanței nr. 1217/P/2017 din data de 22.06.2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, menținută prin Ordonanța nr. 134/II-2/2017 din data de 24.07.2017 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea. Desființează actele atacate și trimite cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea în vederea completării urmăririi penale în cauză./ În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu azi, 27.09.2017.

Document: Încheiere finală (dezinvestire) 1249/2017 27.09.2017 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News