Războiul din CSM are o singură miză pentru regimul Băsescu: numirea Procurorului General și a procurorului-șef de la DNA. Cele două funcții au rol cheie în ecuația Puterii. Controlul lor îi permite președintelui să facă jocurile pe scena politică, cel puțin până în 2014. Paradoxal, dar conducerea CSM, atât de disputată, este un obiectiv secundar, neimportant pe termen lung. După ce numește șefii Parchetelor, d-na Schimdt Hăineală, cu mandat de un an, poate renunța la funcție, întrucât aceștia au un mandat de trei ani, până în 2016.
Ca urmare, Traian Băsescu va recurge la o strategie tip blitzkrieg, forțând numirile atâta vreme cât deține controlul CSM. Planul B a fost lansat după eșuarea tentativei de spargere a USL și înfrângerea catastrofală din alegeri.
Prima mișcare a fost deja făcută de Traian Băsescu: la ședința CSM din 4 ianuarie, președintele a sugerat că propunerile trebuie înaintate de către CSM. Prin schimbările de regulament realizate în timp, fără publicitate, de echipa Ghica-Hăineală, CSM a devenit o instituție în care decizia este centralizată la nivelul funcțiilor de conducere. Ca urmare, echipa lui Traian Băsescu din CSM poate propune cei doi procurori șefi, pe care președintele îi va numi rapid, ca în tandemul din 2005, realizat cu ministrul Justiției, Monica Macovei.
Mona Pivniceru i-a replicat, deja, președintelui că va respecta legea în vigoare, care a fost declarată constituțională de două ori, de către CCR, așa că nu poate lăsa CSM să facă propunerile.
Imediat ce vor reuși instalarea unei echipe de conducere portocalii la CSM, oamenii președintelui vor ataca legea la Curtea Constituțională. După modelul binecunoscut al votului politic, CCR va da o decizie favorabilă, așa cum a făcut la referendum. Atunci, și-a ignorat propria hotărâre, din luna mai, în care stabilise că populația cu drept de vot s-a redus semnificativ, de la ultimele alegeri.
După decizia CCR, conducerea CSM va înainta propunerile, iar Băsescu va face numirile. Pentru a reuși acest scenariu, Traian Băsescu mai are de făcut un singur pas: să impună în funcția de vicepreședinte CSM fie pe Alina Ghica, fie pe Vasilică Danileț.
Contra-atacul, inutil dacă e făcut cu întârziere
Opoziția magistraților este coordonată de AMR și UNJR, care au pornit proceduri de revocare a celor doi judecători amintiți. Pentru revocare este nevoie de votul a două treimi din numărul total al judecătoriilor, iar procesul ia timp. Șansele de îndeplinire a cvorumului sunt mici, iar efectele discutabile. Cristi Danileț a anunțat că va contesta procedura, deci este posibil ca disputa să fie soluționată în... instanță! Astfel, până la termenul final, el rămâne în funcție și votează. Odată numiți noii procurori-șefi, rezultatul procesului nici nu mai contează. Eventualele schimbări legislative durează, iar Ordonanțele de Urgență ar constitui capete de acuzare la CE. Practic, cu blocajele de la CCR și de la promulgarea prezidențială, cel mai devreme CSM ar putea fi ”debăsificat” în decembrie, când numirile vor fi, deja, făcute.
Procurorii, stâlpii Puterii lui Traian Băsescu
Importanța numirilor de la PG și DNA s-a văzut în timpul celor opt ani de mandat, dar mai ales în momentele cheie, cum au fost alegerile din 2009 ( când nu au intervenit), sau referendumul (când au făcut exces de zel). Cu șefi numiți de Traian Băsescu la Parchete, oamenii săi nu vor avea niciun deranj în următorii trei ani din partea anchetatorilor, indiferent ce va descoperi actuala Putere în gestiunea ministerelor sau regiilor. Pe de altă parte, procurorii vor aduna date despre adversarii lui Traian Băsescu. După 6-8 luni de guvernare Ponta, pe măsură ce popularitatea administrației USL se va eroda, procurorii vor începe circul mediatic cunoscut: interceptări-stenograme pe surse, arestări preventive, scandaluri mediatice. Accentuând erodarea încrederii în actuala Putere. De asemenea, existența unor procurori fideli la șefia PG și DNA este necesară pentru a acoperi abuzurile săvârșite la comandă politică în regimul Băsescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
