În urma negocierilor din capitala Franței, s-a stabilit ca luna noiembrie, 2018, să fie termenul limită pentru consultarea populație din Noua Caledonie, o fostă colonie cu statut special, aflată în apropierea Australiei și a Noii Zeelande, care are circa 275.000 de locuitori. În anii 1980 acolo au avut loc lupte între forțele franceze și populația indigenă, formată din kanaci. Punctul culminant al conflictului a fost când kanacii separatiști au luat ostatici un grup de jandarmi francezi într-o peșteră. Asaltul francezilor a costat viața a 19 kanaci și doi soldați, scrie BBC.
Acordul Noumea din 1998 prevedea o fază a decolonizării franceze, cu un referendum în 2018 cel mai târziu. Kanacii reprezintă circa 45% din populație. Dacă la referendum majoritatea va vota pentru independență, va fi primul teritoriu francez care se va rupe, după Djibouti (1977) și Vanuatu (1980).
În materie de simboluri, Franţa a acceptat cam tot ce se putea, de exemplu oficializarea a două drapele: pe lângă cel francez Noua Caledonie are dreptul să arboreze şi un drapel "kanak".
[citeste si]
Premierul francez Edouard Philippe a declarat că discuțiile de ieri „s-au soldat cu un acord politic și, poate dincolo de asta, avem încredere, ceea ce este la fel de important". El va vizita Noua Caledonie, la finalul acestei luni.
Philippe a declarat că guvernul francez și politicienii din Noua Caledonie au căzut de acord asupra mărimii electoratului, a amplasării secțiilor de vot și a prezenței observatorilor ONU. Încă nu a fost, însă, decisă data exactă a desfășurării scrutinului.
Noua Caledonia este reprezentată în Parlamentul francez de doi deputați și doi senatori. Are un congres local, care alege un președinte cu puteri pe anumite domenii, precum poliție, educație și legislație locală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
