Preşedintele Consiliului Director al GDS, Magda Cârneci, a precizat într-o conferinţă de presă că memorandumul iniţiat de GDS a fost semnat ulterior de 24 de organizaţii de profil, iar Mădălin Hodor, membru în Consiliul Director al GDS, a menţionat că acest document a fost depus şi înregistrat la instituţiile cărora le este adresat: Guvern, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
"GDS a fost o platformă ce s-a oferit asociaţiilor ca ele să-şi poată exprima punctele de vedere şi să-şi facă auzită vocea", a spus Hodor.
Vlad Alexandrescu, senator USR şi membru GDS, a afirmat că Guvernul este răspunzător pentru starea psihologică, morală, fizică, a sănătăţii celor 53.000 de copii aflaţi în sistemul de protecţie.
El a informat că petiţia privind susţinerea memorandumului a fost deschisă semnării pe portalul declic.ro.
"Ca senator, vă promit că nu ne vom opri aici. Dacă Guvernul nu-şi îndeplineşte menirea, datoria, şi anume aceea de a ameliora sistemul de protecţie a copilului, în toamnă voi face demersurile necesare pentru o comisie de anchetă parlamentară, deoarece aşa spune Constituţia - dacă Guvernul nu e în stare să-şi îndeplinească atribuţiile, Parlamentul poate să exercite control asupra lui", a declarat Alexandrescu.
În memorandum se recomandă, printre altele: acordarea permisiunii ONG-urilor specializate de a efectua vizite inopinate în centrele de plasament; creşterea nivelului de calificare/selectare a personalului de îngrijire printr-un program de evaluare psihologică premergător acceptării ca persoane de îngrijire, precum şi prin cursuri de psihologie a copilului pentru personalul din centrele de plasament; elaborarea unei analize şi a unui set de recomandări pentru evitarea supra-diagnosticării psihiatrice şi a încadrării necorespunzătoare în grad de handicap a copiilor din sistemul de protecţie specială a copilului.
Alte recomandări sunt: monitorizarea şi suportul post-instituţionalizare să se desfăşoare pe o perioadă de trei ani; evaluarea eficienţei sistemului de adopţii şi adoptarea de măsuri de reducere a timpului necesar finalizării procesului de adopţiei (de exemplu, redefinirea familiei extinse); promovarea "Telefonului Copilului" apelabil gratuit din orice reţea în cadrul sistemului de protecţie, astfel încât orice copil, victimă a unui abuz, să-l poată raporta şi să beneficieze de consultanţă şi sprijin pentru sesizarea de urgenţă a autorităţilor competente; depolitizarea structurilor instituţionale existente, precum Consiliul de Monitorizare înfiinţat în baza Legii 8/2016 şi Avocatul Copilului; elaborarea şi implementarea la nivelul fiecărui judeţ a unei politici de siguranţă a copiilor din sistemul de protecţie a copilului; crearea unui comitet interministerial sub autoritatea prim-ministrului, care să monitorizeze şi să coordoneze implementarea prezentelor măsuri.
În memorandum se arată că, la nivel naţional, fenomenul psihiatrizării a luat amploare în ultimii ani. În aprilie 2019, aproape 5.700 dintre copiii aflaţi sub măsura protecţiei speciale, peste 10% din numărul total, erau supuşi medicamentaţiei neuroleptice, conform unui document al Centrului pentru Resurse Juridice.
"Copii şi tineri care nu suferă de nicio afecţiune psihiatrică primesc tratamente medicamentoase de care nu au nevoie, de cele mai multe ori în urma unei complicităţi între îngrijitori şi medicul psihiatru care semnează fişa de tratament. Tratamentul este atât de puternic, încât le răpeşte copiilor şansa unui parcurs şcolar şi a unei dezvoltări normale. Această metodă încalcă drepturile fundamentale ale omului şi pune în pericol atât sănătatea, cât şi dezvoltarea copiilor şi tinerilor din centrele de plasament", se arată în memoradum.
Printre organizaţiile semnatare ale documentului se numără Salvaţi Copiii şi Fundaţia Hope and Homes for Children România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
