MCV - Timmermans. Adrian Năstase, mesaj de ultimă oră: Să nu îl certăm foarte tare

„Astăzi, pentru a zecea oară, Frans Timmermans ne-a repetat metafora cu maratonul, fiind, probabil, sincer îngrijorat de situația justiției din România. Pot să sper că această abordare a candidatului Grupului Socialist din Parlamentul European la președinția Comisiei va duce la un blat cinstit cu candidatul PPE și că domnul Timmermans își va încheia maratonul electoral, anul viitor, și va fi desemnat prim-vicepreședinte al Comisiei, conduse de PPE, și Înalt Reprezentant pentru politică externă al UE, în viitorul mandat. Așa că să nu îl certăm foarte tare. Poziția sa în chestiunea MCV poate avea și motive subiective. Așa că să îl înțelegem. L-am înțeles noi și pe Barroso, care acum se „chinuie" ca vicepreședinte la Banca de investiții Goldman Sachs., după ce s-a luptat cu corupția din România..

În ceea ce privește MCV, am scris de multe ori despre înțelegerea din 2006, dintre Monica Macovei și Barroso/K. Day. Poate voi mai relua unele postări.

Observație de principiu

Referitor la raportul din acest an, deocamdată o observație de principiu. Numeroase prevederi și reglementări criticate în Raport au trecut prin „furcile caudine" ale Curții constituționale iar textele Constituției noastre au fost verificate din punctul de vedere al conformității cu tratatele europene. Ca atare, a critica textele validate de Curtea Constituțională a României înseamnă a extinde nepermis competențele Comisiei Europene.

Există o jurisprudență relativ consistentă a CCR ( și a altor curți din Europa) care arată că actele legislative europene (directive, regulamente) suferă un control din partea Curților constituționale ale statelor membre, dacă sunt neconforme cu textele Constituției statului respectiv. În acest caz, ele sunt suspendate de la aplicare până când sunt modificate corespunzător de către instituțiile europene. Singurele situații in care se procedează invers (statul membru este cel care își va schimba textele constituționale) este când ele contravin Tratatelor UE.

În rest, o afectare a deciziilor unei Curți constituționale de către funcționari ai Comisiei europene este nepermisă și neacceptată, întrucât intervine/încalcă ordinea constituțională națională, care nu cade sub incidența principiului subsidiarității etc.

Singura instanță care poate opune 

Singura instanță care poate opune (dar nu cenzura) hotărârile sale unor decizii ale Curților constituționale este Curtea de Justitie a Uniunii Europene – Marea cameră, dar numai privind aplicarea unor acte concrete (directive, regulamente) în mod defectuos, de către statul membru.

Comisia europeană (prin MCV sau alt mecanism) nu poate interveni asupra ordinii constituționale din statul respectiv / în cazul nostru, cerând să fie înlăturate (abrogate ?), suspendate legi deja supuse, de câteva ori, succesiv, controlului de constituționalitate al CCR. Ar însemna o prevalență a unor documente ale funcționarilor COMISIEI față de textele constituționale și legale consacrate de CCR, ceea ce iese din cadrul tratatelor.

De asemenea, expertiza Comisiei de la Veneția nu are vreo valență constituțională, mai ales că, în acest caz, nu Curtea Constituțională i-a cerut opinia (nu a simțit nevoia să o facă), ci oameni politici, aflați în opoziție față de politicile publice ale guvernului și parlamentului, în justiție, și unii magistrați care se afirmă, de asemenea, ca voci critice, de opoziție (chiar dacă potrivit statutului lor au o obligație de rezervă).

Reacția României ar trebui să fie nu numai politică, ci și juridică

În acest context, în opinia mea, reacția României ar trebui să fie nu numai politică, ci și juridică, în fața Comisiei dar și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă va fi nevoie.

Nu este vorba de a ne victimiza. Trebuie să înțelegem că dreapta e la putere în Europa și va mai fi și în viitorul mandat iar stânga încă nu a ieșit din convalescență. Nu mă refer la stânga din România care nici măcar nu stie de ce suferă. Pe de altă parte, lunile până la alegerile din primăvară generează o competiție dură între partide nu doar în România.

Reacția noastră, cred, trebuie să fie fermă, exprimată cu mijloace europene (spre exemplu, recursul la CJUE), recunoscând, în același timp, că este nevoie să îndreptăm în țară ceea ce este de îndreptat”, este mesajul publicat de Adrian Năstase pe adriannastase.ro.

Notă: intertitlurile aparțin redacției

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News