În programul de guvernare al
Ideile unui fond sau a unei societăți de investiții a statului român au început să circule încă din 2009. Viitorul fond de investiții cu capital de risc va permite "sectoarelor generatoare de creștere să acceadă la surse alternative de finanțare, în condițiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-și asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienți / activități".
Economistul Ionel Blănculescu s-a declarat încântat de faptul că planul fondului de investiții a fost reluat, el constituind una dintre propunerile pe care le-a înaintat prim-ministrului, în perioada în care era lider al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.
Ionel Blănculescu a semnalat necesitatea clarificării situației cu eventualii finanțatori, pentru că fondul de investiții al României ar trebui să se finanțeze "printr-un împrumut obligatar special, în care bondurile să fie convertibile în acțiuni ale companiilor de proiect pentru câteva mari investiții", a continuat economistul. În acest fel bondurile speciale nu ar afecta deficitul bugetar.
În situația în care statul s-ar afla într-un parteneriat cu alte instituții financiare, lucrurile ar putea degenera rapid, spune consultantul, întrucât nu ar mai putea fi vorba de un "fond de investiții suveran" care să poată fi accesat în cazul unor mari disponibilități financiare, ci ar reprezenta zona de convergență a unor interese private. S-ar pierde, în acest fel, oportunitatea de a atrage până la 10 miliarde de dolari, pe fondul simpatiei unor miniștri și executivi de rang înalt din Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Arabia Saudită, care ar fi atrași de câteva proiecte mari de investiții, a adăugat economistul. Proiectele mari se referă la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala electrică de la Tarniţa – Lăpuşeşti, autostrada spre vestul Europei şi cea dintre Comarnic şi Braşov.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
