Astfel, potrivit lui Hurezeanu, discursul ținut de Klaus Iohannis pe 1 decembrie, la Alba Iulia, a fost unul „foarte bun”.
Președintele ales a vorbit despre alte obiective naționale, reformarea instituțiilor publice, reducerea decalajelor dintre regiuni, dar și conectarea la Europa prin infrastructură.
„Un discurs jubiliar, de aniversare, însă acomodat la condițiile de acum. Asta e ideea pe care o discutăm și noi, deseori, și nu numai de 1 Decembrie sau de 24 Ianuarie”, a subliniat jurnalistul pentru Digi 24.
„Unirea, solidaritatea socială și națională, identitatea colectivă, comunitară, astea nu sunt noțiuni pe care doar le moștenești și atât. Bineînțeles că trebuie să ai o moștenire, un patrimoniu, limba, patria, cultura, regiunile, bisericile, Letopisețul... Dar patrimoniul ăsta trebuie reîmprospătat ca să fie meritat și tot timpul trebuie revizitat, împrospătat. Cum se împrospătează astăzi Unirea? Prin mai multă încredere în politicieni, prin mai multă încredere în rosturile acestei țări încât să n-o părăsești, să vrei să stai în ea”, a punctat el.
Emil Hurezeanu a adăugat că aceasta a fost diferența între discursurile de astăzi ale lui Klaus Iohannis și Victor Ponta, discursul acestuia din urmă fiind în opinia sa unul „plat, populist, în copy-paste de la campania electorală pe care a ratat-o cu mare succes”.
„"Sunt mândru că sunt român!" Mă lași? Mă lași? N-ajunge sunt mândru să fiu român”, a subliniat el.
Citește și: 1 Decembrie, recepție la Cotroceni. Moment cu semnificație politică pentru Băsescu
„I-am auzit pe unii după alegerea lui Iohannis și după începutul acestui tumult nou, cu mari transformări și cu speranțe - "Să dea Domnul să se transforme în fapte!" - spunând "În sfârșit am fost mândru că sunt român", dar fără nicio legătură cu lozinca lui Ponta. Pentru că Ponta, eventual, n-a câștigat, au putut să spună mulți asta. Mulți care nu doar că au fost descoperiți de către noi, inerții, din orașe, din sate, că unii se duc cu sacoșele, că alții nu ies la vot, că ăștia sunt mai bine organizați decât ceilalți și că până la urmă tot asta se întâmplă, că nu se mai poate face nimic în țara asta. Noi am descoperit noi alegători. Politicienii noștri, cred că și Iohannis, au descoperit pe noi alegători. Au venit și ei masiv, pe Facebook, în fața ambasadelor, dar și ei cred că ne-au descoperit pe noi. Cred că, tentați de locurile și de rigorile vieții lor de dincolo, se gândesc mai puțin, sau se gândesc emoțional mai intens poate la țară, la legături, la apartenență, dar nu se mai simt chiar atât de captivi, așa ca noi, în țara asta. Și uite că ne-am descoperit unii pe alții. Asta e foarte important, așa trebuie să arate aniversările zilei naționale, care este o zi a Unirii”, a mai spus jurnalistul.
„Ziua Marii Uniri nu înseamnă mărirea conturului de pe hartă, a fost și mai mare conturul de pe hartă, e în continuare cel mai mare din partea asta a Europei, cu o populație importantă. Contează și conturul, dar contează și ce faci în interiorul lui, în interiorul formei. Simplu! Și atunci, în fiecare an, Unirea trebuie să aibă de-a face cu conținutul de Unire de acum, făcut de tine, de contemporanii tăi, de noi”, a conchis Emil Hurezeanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
