Germania, care a adoptat deja în 2017 una din legile cele mai restrictive din Europa pentru a combate campaniile de defăimare pe internet, îşi propune să meargă şi mai departe: operatorii platformelor online vor trebui să semnaleze poliţiei anumite conţinuturi problematice - cum ar fi ameninţări cu moartea şi incitare la ură -, precum şi adresele IP asociate. Poliţia va putea să le ceară acestor platforme să-i furnizeze date despre utilizatori.
Guvernul de la Berlin mai prevede întărirea controlului vânzărilor de arme, urmând ca serviciul de informaţii interne să fie sesizat atunci când o persoană doreşte să achiziţioneze o armă, pentru a verifica dacă nu este vorba despre un simpatizant al unei mişcări radicale.
Iniţiativa, care va fi transpusă într-un proiect legislativ, survine la trei săptămâni de la tentativa de atentat antisemit ce a vizat o sinagogă la Halle, în estul ţării.
În cazul în speţă, potrivit presei, autorul atacului, un simpatizant neonazist, îşi construise singur arma cu ajutorul unei imprimante 3D.
Guvernul mai prevede, totodată, pedepse penale mai aspre împotriva persoanelor care atacă serviciile de intervenţie.
Legea în vigoare vizând combatarea conţinuturilor de ură pe internet, care s-au înmulţit de la sosirea a peste un milion de migranţi în Germania în 2015 şi 2016, prevede că operatorii reţelelor sociale au la dispoziţie 24 de ore pentru a retrage orice comentariu marcat de utilizatori ca injurios, rasist, antisemit sau vehiculând informaţii false, în caz contrar riscând amenzi de până la 50 milioane de euro.
Legea nu este însă lipsită de controverse, criticii ei, atât de la stânga, cât şi de la dreapta denunţând un text care restrânge libertatea de exprimare şi le încredinţează giganţilor internetului rolul de cenzori.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
