Astfel, Curtea Supremă a clasat definitiv plângerea pentru defăimare depusă în 2015 de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) împotriva cotidianului de opoziţie Gazeta Wyborcza, potrivit unui comunicat publicat cu două zile înainte de alegerile legislative, în care victoria PiS pare sigură însă fără certitudinea obţinerii majorităţii absolute.
Cazul datează din noiembrie 2015 când, imediat după alegerile câştigate de PiS, preşedintele Andrzej Duda l-a graţiat pe fostul şef al Biroului Central Anticorupţie (CBA), Mariusz Kaminski, condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare pentru depăşirea atribuţiilor.
Kaminski a înaintat apel împotriva condamnării sale şi era prin urmare presupus nevinovat, în aşteptarea finalizării procedurii, ceea ce a permis numirea lui în guvern, în calitate de ministru-coordonator pentru servicii speciale şi în final ca ministru de interne în guvernul PiS.
Graţierea prezidenţială a intervenit într-un moment în care justiţia nu se pronunţase încă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei lui Kaminski, ceea ce a stârnit o controversă în mediile judiciare şi în opinia publică.
Ministrul justiţiei, Zbigniew Ziobro, a afirmat la acea dată că textul Constituţiei nu limitează competenţele preşedintelui la persoane condamnate definitiv.
Potrivit Curţii, "decizia fără precedent a preşedintelui, care ridica numeroase dubii juridice pentru că reabilita un om politic din propriul său partid a cărui condamnare nu era definitivă, pentru a împiedica noi proceduri penale la adresa lui (...), a fost un eveniment grav".
De asemenea, "judecata abruptă" exprimată de publicaţie şi pusă în discuţie de reclamant "nu a depăşit limitele acceptate în dezbaterea publică", a decis Curtea Supremă.
Gazeta Wyborcza a estimat la acea dată că prin acest gest preşedintele "s-a plasat deasupra legii, el, prietenii şi activiştii partidului său", concluzionând apoi că "un stat democratic nu funcţionează astfel, însă un stat mafiot, da".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
