EXCLUSIV  "Curăţenia de primăvară în România! Ediția 2025", conferință LIVE/ Primarul Toma, după ce a fost la Bruxelles: Atâta mizerie e acolo, cred că-n Buzău aruncau cu pietre

Organizată de DCMedia Group, conferința "Curăţenia de primăvară în România! Ediția 2025" poate fi urmărită astăzi, 8 aprilie, de la ora 11:00, live pe DCNews.ro, DCNewsTV.ro, precum și pe DCBusiness.ro, dar și pe rețelele sociale ale site-urilor, precum și Youtube DCNews. 

Informații despre conferință și VIDEO LIVE pot fi urmărite AICI. 

Rămâneți alături de noi, pentru cele mai importante intervenții, pe scurt, din conferință! 

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat, că ”astăzi ar trebui să constatăm efectul benefic al ReturoSGR, faptul că România este mai curată decât era în urmă cu un an sau doi. Ne propunem ca cel puțin pet-urile pe care le vedeam, în mod tradițional, în natură, în general, să fie mai puține. Asta nu înseamnă că s-a rezolvat problema, reprezintă o mică parte a deșeurilor aduse de apă în fiecare primăvară”. ”Avem peste 3 miliarde de ambalaje colectate în 2024, an de tranziție, primul an, complicat- vorbim despre ambalaje care au ajuns în fabricile de reciclare” a anunțat ministrul, adăugând că în 2025, în primele 3 luni, ratele de colectare sunt foarte bune, extrem de pozitive, respectiv vorbește despre o colectare de peste 80% a ambalajelor puse pe piață. De asemenea, ReturoSGR aduce și mii de locuri de muncă, precum și dovada că și-n România se poate ca-n Vest, subliniază ministrul. Ministrul Mircea Fechet a vorbit și despre incendierile de deșeuri de lângă București, în cadrul intervenției sale. Vezi intervenția completă în conferință. 

Ilfovul ridică drona

Mirabela Dumitrache, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Ilfov, a vorbit, în continuarea declarațiilor ministrului de Mediu, despre sesizările primite în legătură cu arderile ilegale, explicând pașii urmați. ”Vă pot confirma că există sancțiuni. Avem un parteneriat cu Garda de Mediu Ilfov. Folosim o dronă industrială pe care CJ Ilfov o are în dotare și vine în sprijinul Gărzii de Mediu pentru a realiza acțiuni. Practic, zona este monitorizată din aer de această dronă și îi ajută pe comisari să confirme sau să infirme sesizările” a precizat Mirabela Dumitrache. Purtătorul de cuvânt al CJ Ilfov a venit cu imagini de la acțiuni de curățenie și informații despre cum sunt implicați voluntarii, dar și despre plantările din județ. ”Mizăm pe mesajul pe care-l ducem mai departe” subliniază Dumitrache, care adaugă că ”inelul din jurul Capitalei” este un județ complicat, din mai multe puncte de vedere, implicând aici atât construcțiile din județul Ilfov, cât și deșeurile care sunt abandonate în Ilfov, din județ, dar și din București. Urmăriți DCNews.ro pentru declarația completă a Mirabelei Dumitrache, precum și intervenția completă în conferință. 

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a punctat, în cadrul conferinței organizate de DCMedia Group, că ”materiile secundare care pot și trebuie să fie recuperate din deșeuri sunt foarte valoroase, astfel încât noi trebuie să le aducem la suprafață și să le folosim în economia reală, nu în cea subterană. Asta trebuie să stimulăm, noi, autoritățile, cu ajutorul AFM, a Gărzii de Mediu și a agențiilor de protecție a mediului”. 

”Întotdeauna va exista tendința de fraudare”

Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje, afirmă, ”din practică”, că ”întotdeauna va exista tendința de fraudare”: ”Ca să încerci să-ți faci o activitate corectă, din momentul în care iei decizia, pentru că simți că este o oportunitate în reciclarea unui material, sunt: acord de mediu care durează 3-4 luni, apoi autorizația de mediu care și ea mai durează tot atât, deci, din momentul în care tu, de bună credință, vrei să te implici, pentru  a face o afacere, dar, în secundar, pentru a aduce și un beneficiu, durează 7 - 8 luni. Apoi, când începi să desfășori activitatea, constați că toată legislația e mai mult axată pe penalități decât pentru a te sprijini”. Rămâneți pe DCNews.ro pentru declarația completă și urmăriți intervenția în VIDEO. 

”Cam colectăm”, dar nu avem cu ce să reciclăm

Cosmin Monda, fondator & CEO Clean Recycle, a atras atenția, în cadrul conferinței "Curăţenia de primăvară în România! Ediția 2025", că ”în România, deocamdată, tot sistemul este subdimensionat, atât colectarea, cât și reciclarea. Dacă de mâine se colectează extraordinar de bine toate deșeurile de ambalaje, nu am avea unde să le reciclăm, deci întreg sistemul trebuie dezvoltat”. 

Ionel Tescaru, președinte ANRSC, spune, în completare, că s-au făcut investiții foarte mari în domeniul colectării, de la camioane, pubele, sisteme de colectare: ”Cam știm că colectăm, cam s-au reglementat multe. Ne cam blocăm după colectare, la o rețea națională de instalații de tratare și reciclare a deșeurilor”. Acesta consideră că ar trebui să investească și statul, și privatul. În ceea ce privește textilele, sistemul de reciclare e aproape inexistent. ”Noi nu știm cui să dăm textilele colectate” atrage atenția Tescaru. 

Bucureștiul tratează deșeurile colectate în amestec. Din 235.000 de tone de gunoi, 17.000 de tone s-au întors în economie ca deșeuri reciclabile

Dragoș Iordache, director executiv ADIGIDMB, spune că-n București s-au implementat, în 2024, măsuri care cresc calitatea vieții și a aerului. ””Avem obligația legală de a trata deșeurile înainte de depozitare, am reușit, cu dificultate, să contractăm aceste servicii tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale colectate în amestec și, anul trecut, am reușit să tratăm 42% din cantitatea de deșeuri colectată în amestec. Au intrat în instalații 235.000 de tone de deșeuri municipale colectate în amestec, dintr-un total general de 560.000 de tone” a spus Dragoș Iordache. Din aceste deșeuri, au rezultate 17.000 de tone de deșeuri reciclabile, care s-au întors în economia circulară. 

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, consideră că problema este și de educație, și de preț și dacă Buzăul este un oraș curat, împrejurimile lui nu sunt. Primarul mărturisește că săptămâna trecută a fost la Bruxelles: ”Atâta mizerie e acolo de dimineață până seara. Cred că dacă era așa în Buzău, aruncau cu pietre” mărturisește Constantin Toma. El consideră că ar trebui modificată legislația europeană - urmărește intervenția completă în VIDEO. 

De la Bruxelles, a intervenit Victor Negrescu, membru în Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară din Parlamentul European, care a punctat că Europa este pe primul loc în lume la reciclare. ”Sunt state la nivel global care fac eforturi și mai mari decât Europa. În această direcție, Europa caută să ofere soluții și să reglementeze” a spus Negrescu, punctând că gropile de gunoi din România au fost modernizate cu bani europeni. Liderul european atrage atenția și asupra situației în care România importă gunoi. ”E important să facem ceea ce știu că se întâmplă la Buzău, respectiv să învățăm de la alții, (...), dar și să scoatem din ideologie zona aceasta de verde, că poate și aici s-a greșit” a spus Victor Negrescu, vorbind despre o tranziție ușoară și o formă de echilibru, dar și despre investiții în inovație. 

Raul Pop, manager programe Ecoteca, afirmă că, ”undeva, ceva, nu funcționează în România”, țara noastră având ”același nivel de reciclare din total, pe care nu-l depășim din 2015”. 

Valentin Krancevik, board member ”Let’s Do It, Romania!”, specialist în protecția mediului a afirmat, în finalul conferinței că, de 15 ani, ”luăm deșeurile din natură”. El a explicat cum funcționează, cum primesc sesizările asupra zonelor cu deșeuri și zonelor cu ambrozie, fiind în strânsă legătură cu primăriile, după cum a spus chiar primarul Toma, în emisiune. ”Nu putem nici noi singuri, nici ei singuri” a spus Krancevik despre UAT-uri. 

Mihail Tănase, specialist comunicare Harta Reciclării, a intervenit în cadrul conferinței, arătând cum îi ajută harta reciclării pe români: ”Încercăm să adunăm cât mai multe puncte, să le punem pe hartă, sperând că așa contribuim la creșterea ratei de reciclare din România”. El a vorbit despre containere de deșeuri textile sau textile ce mai pot fi utilizate, prin revânzare sau donare. De asemenea, a vorbit despre reciclarea uleiului alimentar uzat. 

Urmărește VIDEO AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News